George Coșbuc, onorat la 160 de ani de la naștere la Casa Colecțiilor. Poetul Ioan Pintea a prezentat ediția anastatică a volumului ”Omagiu lui George Coșbuc”, apărut în 1926

De altfel, reeditarea anastatică a volumului aparține părintelui și poetului Ioan Pintea în timp ce scanarea textului a fost făcută de Camil Hosu.

Volumul Omagiu lui George Coșbuc, tipărit  cu ocazia ”desvălirii” bustului în Năsăud, apărut în toamna anului 1926 la Tipografia Națională G. Matheiu din Bistrița, reprezintă mai mult decât o culegere ocazională de discursuri festive: este actul de naștere al unei conștiințe comunitare fixate în bronz și cuvânt tipărit.

Inițiativa din 1926, coordonată de dr. Leon Scridon — medic, publicist și fost coleg de școală al bardului de la Hordou —, a adunat între coperți pulsația acelor serbări naționale de la Năsăud, la care au luat parte repere ale vieții noastre intelectuale: de la Liviu Rebreanu (delegat al Societății Scriitorilor Români) și profesorul clujean Gheorghe Bogdan-Duică, până la istoricul Ioan Lupaș, protopopul Grigore Pletosu și dascălii liceului năsăudean. Tipărit cu generozitate pentru susținerea ziarului Gazeta Bistriții, volumul consemna nu doar elogiul adus poetului național, ci și sfințirea primului bust modelat după natură de sculptorul Corneliu Medrea.   Ironia tragică a istoriei a făcut ca bronzul să se dovedească mai vulnerabil decât hârtia: mutilat și decapitat în anii tulburi ai ocupației Ardealului de Nord, bustul din 1926 a fost retras ca rană istorică în muzeul de la Hordou, fiind înlocuit abia în 1956 de o nouă turnare inaugurată sub cuvântul lui Tudor Vianu.

În schimb, cartea tipărită la Bistrița a rămas mărturia fidelă, incoruptibilă a sărbătorii originare.Aici intervine filiația spirituală a lui Gavril Scridon (1920–1996), eminescologul și coșbucianul prin excelență, născut pe aceleași meleaguri de legendă ale Văii Sălăuței. Cărturar de o probitate filologică exemplară, Gavril Scridon a înțeles că supraviețuirea unui scriitor nu stă doar în circulația versurilor sale antologice, ci și în conservarea minuțioasă a ecourilor sale în epocă, a arhivei, a mărturiilor adiacente și a scrisorilor risipite. Moștenirea sa documentară — generos valorificată astăzi de cercetători și de Biblioteca Județeană (Laura Serserman și Gabriela Molnar) — funcționează ca un pod de legătură între entuziasmul generației lui 1926 și contemporaneitate.

A pune sub semnul lui „Non omnis moriar” reeditarea anastatică a omagiului din 1926, îmbogățită cu mărturii și fotografii din Arhiva Gavril Scridon, înseamnă a recunoaște un dublu triumf asupra timpului:

Nemurirea poetului, a cărui voce continuă să vibreze în conștiința Transilvaniei și a literaturii române dar și nemurirea cărturarului, căci devotamentul hermeneutic și arhivistic al lui Gavril Scridon refuză pieirea, asigurând perenitatea actului cultural și transformând documentul fragil într-un monument durabil al identității noastre spirituale.

Vocația de critic și istoric literar a părintelui-director Ioan Pintea, a ieșit și aici în evidență prin cuvântul de prezentare.

PĂRINTELE IOAN PINTEA: Inaugurarea bustului din toamna anului 1926 fusese însă un eveniment național grandios, adunând la Năsăud elita intelectuală a țării: Ioan Păcurariu (președintele Fondurilor Grănicerești Năsăudene), Vasile Bichigean (directorul liceului năsăudean), istoricul Ioan Lupaș (ministru al Ocrotirilor Sociale), marele profesor clujean Gheorghe Bogdan-Duică (reprezentant al Academiei Române), părintele protopop Grigore Pletosu (profesorul, mentorul și primul îndrumător literar al poetului), Valeriu Seni, Dumitru Nacu și Liviu Rebreanu, trimis oficial din partea Societății Scriitorilor Români.Toată această atmosferă vibrantă a fost strânsă într-o antologie documentară de excepție apărută chiar în 1926: Omagiu lui George Coșbuc cu ocazia dezvelirii bustului în Năsăud, volum alcătuit de doctorul Leon Scridon, fost coleg al poetului. Cartea a reunit cuvântările rostite, ecourile și numerele festive din presa vremii (precum cele din Gazeta Bistriței), alături de evocări și amintiri inedite.   În anul 2016, sub egida Bibliotecii Județene, am tipărit o ediție transcrisă a acestui text de referință. Iar acum am considerat absolut firesc să readucem în atenția publicului o reeditare anastatică fidelă a cărții originale din 1926. Pentru a oferi cititorului o imagine completă a destinului dramatic al primului monument, volumul este deschis de un studiu introductiv temeinic documentat, semnat de profesorul Gabriel Scridon, iar în anexă am inclus textul rostit de Tudor Vianu în 1956, anul în care a fost sfințit și așezat pe soclu cel de-al doilea bust al lui Coșbuc — turnat tot după modelul lui Corneliu Medrea —, bustul pe care îl salutăm cu toții astăzi.Prin această ediție anastatică, restituim patrimoniului național o lucrare devenită o raritate bibliofilă absolută, a cărei ediție princeps este aproape de negăsit.

Prezentarea cărții a fost făcută de Ioan Pintea în cadrul unei expoziții admirabile realizată cu mari eforturi de Gabriela Molnar și Laura Seserman, expoziție dedicată epistolarului coșbucian: ”  Este rodul unei munci de peste cinci-șase ani: am cercetat fondurile Bibliotecii Academiei Române, ale Bibliotecii Astra din Sibiu, arhivele naționale și chiar colecții de familie de la Viena, de unde am primit scrisori prin bunăvoința strănepoatei poetului. Împreună cu Laura și cu doamna Huțanu de la Iași, pregătim un corpus monumental — două volume masive, de câteva mii de pagini, care vor reuni scrisorile transcrise, aparatul critic, contextul istoric al fiecărui destinatar și reproducerile în facsimil.”

Clarificări și detalii istorice despre carte – Autorul antologiei (Dr. Leon Scridon):

Dr. Leon Scridon (medic și publicist năsăudean, apropiat al Fondurilor Grănicerești) a fost coleg de generație cu George Coșbuc. El a consemnat fidel desfășurarea serbărilor din 19–20 septembrie 1926 de la Năsăud.

Cartea originală a fost tipărită la Bistrița (1926) sub titlul complet: Omagiu lui George Coșbuc cu ocazia dezvelirii bustului în Năsăud.

Cronologia statuilor (Corneliu Medrea): 1914: Sculptorul Corneliu Medrea a modelat bustul după natură (Coșbuc trăia încă; s-a stins în 1918).

1926: Are loc prima dezvelire oficială a bustului în fața Liceului Grăniceresc din Năsăud.

1940: În urma Dictatului de la Viena, bustul a fost dat jos de pe soclu de către trupele horthyste de ocupație, profanat și dus la Bistrița (astăzi păstrat ca martor istoric la Casa Memorială din Hordou/Coșbuc).

1956: La aniversarea a 90 de ani de la nașterea poetului, un nou bust în bronz realizat de Medrea a fost reașezat pe soclul din Năsăud, eveniment la care a ținut o cuvântare academicianul Tudor Vianu.

Reeditările coordonate de Biblioteca Județeană Bistrița-Năsăud:

2016 (la 150 de ani de la nașterea poetului): Biblioteca a scos o primă ediție îngrijită/transcrisă din volumul lui Leon Scridon (editori: prof. univ. Ion Buzași și Daniel Câmpean).

Ediția anastatică: Reproduce paginația, fontul și grafica ediției princeps din 1926, adăugând studiul introductiv al cercetătorului năsăudean Gabriel Scridon (care detaliază calvarul statuii) și discursul lui Tudor Vianu din 1956.