Cum a fost afectat județul Bistrița-Năsăud de pandemia de variolă din 1800 (FOTO)

De-a lungul istoriei, multe boli au provocat pandemii, unele cu consecințe grave. Una dintre cele mai devastatoare pandemii a fost cea de ciumă -“Moartea Neagră”, care a ucis aproximativ 75-200 milioane de oameni în secolul al XIV-lea. Aceste epidemii au impus din partea autoritățiilor luatea unor măsuri de prevenire și limitare a efectului acestora.

În postările de săptămâna aceasta, vom prezenta pandemiile care au afectat județul Bistrița-Năsăud în epoca modernă și până la Al II-lea Război Mondial.

În anii 1870-1874, s-a inregistrat pandemia de variolă, care și-a avut originea în Franța, înaintea inceperii Razboiului Franco- Prusac (declanșat la 19 iulie 1870). Epidemia s-a extins cu repeziciune în Germania, Belgia, Elveția și Italia, ajungând până în Asia și America, cauzând cel puțin 500000 de decese.

Epidemia a afectat și populația județului nostru. În anul 1874, la Gimnaziul Greco-catolic de la Năsăud (actualul Colegiu “George Coșbuc”) s-a înființat “Fondul pentru ajutorarea elevilor morboși”, în vederea sprijinirii elevilor bolnavi și lipsiți de mijloace materiale. Sumele fondului proveneau dintr-o taxă de înscriere pe care o plătea fiecare elev în fiecare an, în valoare de 50 de cruceri sau crăițari și din sumele de bani strânse la cele două baluri care erau organizate în fiecare an, de 4 octombrie (data înființării gimnaziului) și al doilea în timpul “carnavalului de iarnă”.

La Gimnaziu era un medic care urmărea starea de sănătate a elevilor și întocmea un raport, de asemenea erau făcute recomandări pentru prevenție.

Astfel din Adresa 229 din 1874, aflăm ca trebuia “instruită tinerimea ca să se ferească de răcire și toată ziua să întrebuințeze gargarisime/ spălare de grumazu/ din una soluțiune de oțietu tare de vin sau oțietu aromatic în apă curată” și se cerea ca “tinerimea să își spună fiecare de îndată ce observă alterarea grumazului să recerce adjutorul medical.”

Din Adresa judelui procesual din 1881, aflăm că de 8 zile nu se mai înregistrase niciun caz de vărsat (variola).