Cum a fost afectat județul Bistrița-Năsăud de holeră și ce măsuri se luau

Holera – prima pandemie de holeră a început în Bengal, în anul 1817, răspândindu-se rapid pe întreaga planeta. De altfel, boala a făcut ravagii pe toată perioada secolului al XIX-lea, cu vârfuri ale mortalității europene in anii 1853-2956, 1871-1874, 1883, 1892-1893 și în timpul Primului Război Mondial.

Manifestările bolii erau cumplite: diaree si vărsături masive, care transformau rapid victima într-o faptură inertă, tremurândă, cu ochii afundați în orbite si pielea verde-albăstruie.

Metoda de transmitere a bolii a fost descoperită de medicul britanic John Snow, care a reușit în anul 1854 să identifice sursa epidemiei care făcea ravagii în cartierul londonez Soho: o fântână publică de pe strada Broad. Închiderea acestei surse de apă a condus la oprirea epidemiei.
Descoperirea lui John Snow a stat la baza a numeroase politici publice în domeniul sanitar, practic putem vorbi despre faptul că acum se vor institui politici moderne de prevenție de către autorități: construirea sistemelor de canalizare modernă accesul la apă potabilă și îmbunătățirea condițiilor de igienă publică. Un vaccin împotriva holerei este produs începând cu 1896.

Și teritoriul actualului județ Bistrița-Năsaud a fost afectat de holeră și a determinat autoritățiile să ia măsuri pentru combaterea cumplitei maladii, astfel în “Publicațiunea” emisă în 1884 de către Comisia sanitară comitatense se arăta că deoarece holera asiatică a erupt la Toulon “un orașiu francescu meridional…se recomandă următoarele norme de viață:

1. Cumpătare în mâncare și beutură

.5. Locuința să fie uscată, vederoasă și bine aerisită. Locuitul in chilii umede, tempite și întunecoase este stricăciosu. Curătenia trupului, a îmbrăcămintelor, a veșmintelor de pat și a localității este de a se duce la îndeplinire cu toată asprimea.

7. Spre sustinerea sănătății se pretinde și odihna spiritului, curagiu și toane bune, stricăcioasă este neîncuragiarea și o debelațiune a spiritului.”

Se emit și “Indrumări” în care erau detaliate manifestările bolii, măsurile ce trebuiau luate, înmormântarea cadavrelor, atribuțiile autoritățiilor, pedepse.

Autoritățiile făceau controale în fiecare gospodărie și verificau curățenie, existența “privatei”, a gropii pentru gunoi sau a hornoiului. WC- ul și groapa pentru gunoi nu trebuiau construite în apropierea surselor de apă.

În “Anunțul” subprimarului Năsăudului din 1893, fiecare proprietar de casă, ” respectiv locuitor în casă străină are să țină casa, ocolul, grajdul și toate edificiile economice, precum și trotoarul cu canalul dinaintea ogradii curate, iar in ocol să nu se lase să se adune gunoiul, ci să-l care tot la 24 de ore mereu la compus.”

Documentele postate fac parte din fondurile: Primăria orașului Bistrița și Primăria orașului Năsăud și cuprind:

– ” Anunțiu” al autorităților din Năsăud pentru combaterea holerei, 1883;
– “Publicațiune” al Comisiei sanitare comitatemnse,1884;
– Îndrumar privind combaterea holerei;, 1884;
– Reclamă la ” Carbom-Oleum”, (1884);
– “Publicațiune” in limbile română, germană și maghiară privind recomandări împotriva holerei, 1892;
– Anunț al subprimarului Năsăudului, 1893;
– Situație statistică privind existența privatelor, gropilor pentru gunoi, hornoaielor, Năsăud, 1893;
– Informare adresată populației privind combaterea holerei, 1915;
– Convocator al ședinței comitetului sanitar din Năsăud pentru luarea măsurilor împotriva holerei, 1915;
– Situație cu cazurile de holeră din Nasaud, martie 1915;
– chitanțe privind plata suplimentului pentru cei ce îngrijau bolnavi de holeră, 1916.

Sursa: Arhivele Județene Bistrița-Năsăud