Analize medicale, două laboratoare, două realități. Un bistrițean vrea să afle care dintre ele spune adevărul.
La un laborator, rezultatele l-au făcut să creadă că este aproape de „pragul morții”. Câteva zile mai târziu, la un alt laborator, analizele arătau aproape perfect. Omul are acum o idee simplă: le face în aceeași zi, la ambele. Și cere explicații dacă rezultatele diferă.
Un bistrițean povestește o experiență care ridică o întrebare cât se poate de serioasă despre încrederea pe care pacienții o pot avea în rezultatele analizelor medicale.
Omul și-a făcut analizele la Laboratorul S. A primit rezultatele și, potrivit propriilor sale declarații, unele valori erau atât de îngrijorătoare încât aproape că se întreba cum de mai este în stare să-și vadă liniștit de viață.
Numai că ceva nu i-a mirosit bine.
În loc să intre direct în panică, să-și facă scenarii și să-și caute loc de internare, bistrițeanul a decis să repete analizele.
De această dată, la Laboratorul D, un alt laborator pe care îl consideră independent.
Și aici apare partea care l-a lăsat cu gura căscată.
Rezultatele erau aproape perfecte.
Adică, dacă după primul set de analize omul putea să creadă că organismul lui este într-o situație extrem de gravă, după al doilea set aproape că trebuia să-i mulțumească lui Dumnezeu că s-a născut.
„Doamne, n-am fost așa de sănătos decât mama m-o făcut!”, a fost reacția bistrițeanului, povestită în stilul său.
Gluma este însă doar la suprafață.
Pentru că vorbim despre analize medicale, iar o diferență importantă între două rezultate poate însemna pentru un pacient mai mult decât o simplă cifră pe o foaie.
Poate însemna panică. Poate însemna investigații suplimentare. Poate însemna bani cheltuiți inutil. Poate însemna tratamente recomandate pornind de la un rezultat discutabil. Sau, în sens invers, poate însemna ignorarea unei probleme reale.
„Bun. Atunci le fac în aceeași zi.”
Experiența l-a făcut pe bistrițean să ia în calcul un experiment cât se poate de simplu.
Să meargă în aceeași zi la ambele laboratoare.
Aceleași analize. În condiții cât mai apropiate. Și apoi să pună rezultatele unul lângă altul.
Iar dacă diferențele apar din nou, omul spune că vrea să ceară explicații.
Nu explicații de genul „se mai întâmplă”.
Ci explicații despre de ce două laboratoare pot ajunge la rezultate atât de diferite pentru aceeași persoană.
Pentru că pacientul plătește pentru o analiză și, în schimbul banilor, nu cumpără o simplă bucată de hârtie.
Cumpără încredere.
Iar când primește două rezultate care par să descrie două persoane complet diferite, este normal să întrebe: care dintre ele este realitatea?
Nu acuzăm. Întrebăm.
Evident, o asemenea situație nu înseamnă automat că unul dintre laboratoare a greșit.
Există diferențe care pot apărea din cauza recoltării, transportului probei, momentului recoltării, condițiilor pacientului, metodelor și aparaturii utilizate sau a intervalelor de referință.
Tocmai de aceea însă întrebarea devine și mai importantă:
Dacă diferențele sunt explicabile, atunci să fie explicate.
Pentru că pacientul obișnuit nu este specialist în medicină de laborator. El vede două foi, două valori și încearcă să înțeleagă dacă este sănătos sau bolnav.
Iar dacă două rezultate îi transmit două mesaje diametral opuse, are tot dreptul să întrebe ce s-a întâmplat.
Bistrițeanul spune că este pregătit să facă testul în aceeași zi la ambele laboratoare.
Și, dacă rezultatele vor fi din nou radical diferite, vom reveni cu ele, una lângă alta.
De această dată, fără presupuneri.
Doar cifrele.
COMENTARII