Biserica Evanghelică din Bistrița, în pregătiri pentru redeschidere (FOTO)

Proiectul intitulat „Restaurarea Bisericii Evanghelice C.A. Bistrița în vederea introducerii sale în circuitul turistic internațional” în valoare de 3,3 milioane euro (12.952.030 lei) este finanțat din fonduri atrase de la Uniunea Europeană si a fost demarat in anul 2017. Potrivit proiectului, se prevedea executarea unor lucrări de consolidare şi reabilitare în interiorul bisericii, incluzând restaurarea pereţilor, porţilor laterale, vitraliilor, picturilor murale şi monumentelor din piatră. De asemenea, orga și mobilierul din interiorul bisericii urmau a fi restaurate. Proiectul mai prevede amenajarea unor platforme de vizitare pentru turiști. Întreaga investiție având ca obiectiv general dezvoltarea turismului din municipiul Bistriţa şi punerea în valoare a monumentelor istorice pe care oraşul le are, pentru a atrage turişti autohtoni şi străini. Prin urmare, proiectul nu prevedea mobilier nou, ci restaurarea celui original, mai ales că Biserica Evanghelică din Bistrita are o colectie bine păstrată de mobilier bisericesc unic. Dupa cum se stie, in anul 2014 Opera de Stat din Craiova a pus în scenă opera Nabuco de Giuseppe Verdi chiar în Biserica Evanghelică din centrul istoric al municipiului Bistriţa unde singurul lucru distonant a constat in scaunele din plastic pentru public introduse in hala centrală a bisericii : (Vezi: https://timponline.ro/biserica-evanghelica-cea-mai-mare-sala-a-bistritei-neincapatoare-la-nabucco-de-verdi-foto/) Lucrul acesta nu trebuie să se mai repete , mai ales ca Biserica Evanghelică este cel mai important monument al oraşului Bistrita, fiind considerată emblema burgului medieval. Sub zidurile actualei biserici se află fundaţiile lăcaşului de cult ridicat de primii colonişti saşi în anii 1332–1333. Construcţia bisericii a început în anul 1470 şi a continuat până în anul 1564, sub supravegherea arhitectului Petrus Italus de Lugano. Înălţimea turnului, de 76 m, îi conferă statutul de cel mai înalt turn de biserică din Transilvania. Rolul său era, pe lângă cel de pază şi supraveghere în vremuri de primejdie, cel de poziţie „cheie” destinată observaţiei şi alarmării în caz de incendiu. Cele patru turnuleţe situate în colturile acoperişului turnului principal simbolizau autonomia jurisdicţională a oraşului medieval care, prin Sfatul său, putea aplica pedeapsa capitală. Era un drept de autoritate şi de prestigiu de care nu dispuneau decât oraşele importante din Transilvania .