Artă, istorie și legende. Un secol jumătate de la nașterea lui Brâncuși, marcat printr-o expoziție de excepție la Bistrița- GALERIA ROD

Bistrița se numără printre puținele spații culturale din țară selectate pentru acest eveniment, găzduit prin sprijinul managerului instituției, Alexandru Pugna. Vernisajul expoziției a avut loc marți seara, cu începere de la ora 19.00, aici fiind prezent și pictorul Marcel Lupșe, dar și Eugen Alupopanu, pictor și co-organizator.

Concepută de o echipă din Gorj – formată din Gheorghe Nichifor (consilier al președintelui CJ Gorj) și Ionuț Viorel Bordeiași (director al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj) – expoziția adună 150 de imagini și documente de arhivă, structurate modular.

De la Hobița la procesul istoric de la New York

Prezent la vernisaj, Ionuț Viorel Bordeiași, managerul Centrului Județean de Cultură Gorj, a reliefat reperele fundamentale care l-au transformat pe Brâncuși în părintele sculpturii moderne:

• Rădăcinile arhaice: Născut la 19 februarie 1876, artistul și-a extras viziunea din cultura rurală gorjeană. Deși a urmat Școala de Arte și Meserii și a trecut prin Craiova, Viena și București, experiența satului natal a rămas miezul creației sale.
• Călătoria la Paris și refuzul subordonării: Faimosul drum parcurs parțial pe jos până în capitala Franței a culminat cu decizia de a părăsi atelierul lui Auguste Rodin, sub premisa că „la umbra marilor copaci nu crește nimic”.
• Revoluția artistică: Brâncuși a impus principiul esențializării și al simplificării formelor. Recunoașterea mondială a fost consfințită și de celebrul proces câștigat împotriva autorităților vamale americane, care refuzau să-i încadreze lucrările la categoria „artă”.

Culisele Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu

O secțiune importantă a expoziției este dedicată genezei monumentelor de la Târgu Jiu, inițiate în 1936 la propunerea Areției Tătărescu. Ansamblul a fost conceput ca un omagiu adus eroilor locali care au apărat orașul în Primul Război Mondial, sculptorul refuzând orice remunerare pentru munca sa.

Documentele prezentate oferă detalii privind axa simbolică – de la Masa Tăcerii până la Coloana Infinitului (inspirată din stâlpii funerari gorjeni) – dar și despre tensiunile din finalul proiectului. Lipsa resurselor financiare a împiedicat placarea Coloanei cu aur (tehnologie ce presupunea utilizarea a 20 kg de aur peste straturi de aluminiu și argint), motiv pentru care Brâncuși a boicotat inaugurarea și nu s-a mai întors niciodată la Târgu Jiu.

Componentă editorială și perspective critice

Proiectul expus la Galeria ROD este dublat de lansarea a două materiale tipărite:

1. Volumul „Brâncuși, Calea spre Lumină – între Pământ și Absolut”, o sinteză realizată prin studierea a peste 200 de surse bibliografice.
2. Albumul „Gorj, acasă la Brâncuși”, axat pe patrimoniul tradițional și meșterii populari din regiune.

Prezent la manifestare, istoricul de artă Vasile Duda a subliniat că valoarea lui Brâncuși constă tocmai în capacitatea sa de a transpune matricea culturală din „lumea mică” a satului românesc în limbajul universal al artei moderne. Expoziția itinerantă va continua să fie prezentată în rețeaua centrelor culturale din România și străinătate.