ZILELE BISTRIȚEI 7: Premiul pentru literatură al Bistriței pe 2023 a revenit Gabrielei Adameșteanu
Evenimentul a avut loc în cadrul festivalului internațional de poezie și muzică “Poezia e la Bistrița”, ediția a XV-a
CINE ESTE GABRIELA ADAMEȘTEANU?
Scriitoarea, publicista şi traducătoarea, Gabriela Adameşteanu, s-a născut la 2 aprilie 1942, la Târgu Ocna, judeţul Bacău. Tatăl său, Mircea Adameşteanu, a fost profesor de istorie. Gabriela Adameşteanu este una dintre cele mai influente personalităţi ale literaturii şi culturii româneşti din ultimele decenii, după cum se menţionează pe site-ul https://www.icr.ro/.
A urmat cursurile liceale la Piteşti (1956-1960), apoi cursurile Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti (1960-1965), după cum indică “Dicţionarul general al literaturii române”, apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004).
A fost redactor la Editura Enciclopedică Română (1968-1974), la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică (1974-1983) şi la Editura ”Cartea Românească” (1983-1989), conform ”Dicţionarului scriitorilor români” (Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1995; coordonatori: Mircea Zaciu, Marian Papahagi şi Aurel Sasu). În anul 1990 este invitată şi participă la International Writing Program, la Universitatea din Iowa City, SUA.
De asemenea, a fost redactor-şef adjunct (1990-1991) şi redactor-şef (1991-2005) al ”Revistei 22”, editate de Grupul pentru Dialog Social, precum şi redactor-şef al publicaţiei ”Bucureştiul Cultural”. Este membră, din 1980, a Uniunii Scriitorilor din România. A fost membru fondator al Grupului pentru Dialog Social.
Debutează publicistic în revista ”Luceafărul”, în ianuarie 1971, cu un fragment din romanul ”Drumul egal al fiecărei zile”, publicat în volum în anul 1975, distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut (1975), precum şi cu Premiul Academiei.
În continuare, i-au apărut nuvela ”Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă” (1979), romanul ”Dimineaţă pierdută” (1983, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor) şi nuvela ”Vară-primăvară” (1989). Reeditat de mai multe ori, romanul ”Dimineaţă pierdută” a fost primit cu interes de critici şi de publicul cititor. Un scenariu după acest roman a fost transpus, în anul 1986, de regizoarea Cătălina Buzoianu într-un spectacol memorabil la Teatrul Bulandra.
‘Dimineaţă pierdută’ este un roman cu adevărat modern, dar în care tehnicile întrebuinţate sunt atât de bine stăpânite, ţinute în frâu, justificate, chemate de structura romanului şi de cerinţele personajelor, încât devin invizibile. În ciuda perspectivei care se schimbă cu fiecare dintre personaje, căruia i se dă cuvântul în deplină libertate, fără cenzura auctorială, caleidoscopul acesta mişcător se adună, în final, într-o perspectivă atât de unitară, încât “Dimineaţă pierdută” poate fi citit dintr-o singură respiraţie, ca un roman tradiţional, şi numai după aceea să-ţi dai seama prin ce strategii narative a fost obţinută curgerea…”, scria criticul literar Monica Lovinescu. (“Dicţionarul general al literaturii române”, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004).
Alte scrieri ale Gabrielei Adameşteanu sunt: ”Obsesia politicii” (interviuri, 1995), ”Cele două Românii. Articole şi fragmente memorialistice” (2000), romanele ”Întâlnirea” (2003) şi ”Provizorat” (2010, premiul la categoria ”Proză”, la cea de-a cincea ediţie a Premiilor ”Observator cultural”, din 2011). ” ‘Provizorat’ e în acelaşi timp un roman de dragoste, de familie şi o frescă a secolului XX românesc. Gabriela Adameşteanu ştie să creeze personajelor memorabile contexte propagate de la gesturi şi obiecte la realităţi sociale şi evenimente istorice (…)”, remarcă prozatoarea Adriana Bittel, iar jurnalistul şi scriitorul, Ovidiu Şimonca, scrie despre acest roman astfel: ” ‘Provizorat’ este o poveste de dragoste, frumoasă şi tristă, care ne ţine cu sufletul la gură, petrecută în vremea comunismului românesc. Gabriela Adameşteanu are rara capacitate de a privi comunismul prin personaje, emoţii, imagini, autoarea refuzând să eticheteze sau să stigmatizeze (…)”.
În 2008, Editura Polirom a iniţiat seria de autor “Opere. Gabriela Adameşteanu”, în cadrul căreia au apărut, între altele, volumul de memorialistică ”Anii romantici” (2014) şi romanul ”Drumul egal al fiecărei zile”, ediţia a VI-a definitivă (2015).
Scrierile sale au fost traduse în numeroase limbi, la edituri importante din Franţa, Spania, Statele Unite ale Americii, Italia, Ungaria, Israel, Germania, Bulgaria, Rusia, Estonia, Polonia, Olanda etc. Romanul ”Dimineaţă pierdută” a cunoscut peste zece traduceri, fiind publicat în Franţa, Spania, Italia, Portugalia, în SUA, Turcia, Israel, Ungaria, Polonia, Bulgaria, Estonia, Suedia etc. Totodată, Gabriela Adameşteanu se numără printre scriitorii români invitaţi la principalele târguri de carte şi alte manifestări de profil, organizate în străinătate, precum Salonul Internaţional de Carte de la Torino, Salonul Cărţii de la Paris, Târgul Internaţional de Carte de la Leipzig, Târgul de Carte de la Göteborg, Târgul Internaţional de Carte de la Londra etc.
Printre revistele la care Gabriela Adameşteanu a colaborat, de-a lungul timpului, se numără ”Luceafărul”, ”România literară”, ”Vatra”, ”Viaţa românească” ş.a. Gabriela Adameşteanu a tradus din Guy de Maupassant (”Pierre şi Jean”, în colaborare cu Viorica Oancea, Bucureşti, 1978) şi Hector Bianciotti (“Fără îndurarea lui Iisus”, 2003).
A primit Premiul Hellman-Hammett pentru jurnalism, atribuit de Human Rights Watch (2002). La 11 aprilie 2014, ambasadorul Franţei, Philippe Gustin, i-a acordat titlul de Cavaler al Ordinului Artelor şi al Literelor (Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres). “Republica Franceză recunoaşte prin acest titlu talentul doamnei Adameşteanu ca scriitoare, calitatea relaţiilor pe care a ştiut să le construiască între Franţa şi România şi munca depusă pentru a face literatura franceză să fie cât mai bine cunoscută în România”, se arăta într-un comunicat al Ambasadei Franţei.
Pentru volumul de memorialistică “Anii romantici” i-au fost decernate, în 2015, Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din România, precum şi ”Premiul Şerban Cioculescu – memorialistică şi istorie literară” al Muzeului Naţional al Literaturii Române. Tot în 2015, la Gala laureaţilor revistei “Ateneu”, i-a revenit Marele Premiu “George Bacovia”, iar la cea de-a III-a ediţie a Festivalului Internaţional de Carte Transilvania a primit Premiul ”Cartea care dăinuie” pentru romanul ”Dimineaţă pierdută”.
Pentru romanul său “Fontana di Trevi”, apărut în 2018 la Editura Polirom, Gabriela Adameşteanu a primit Premiul pentru proză la Gala Premiilor Radio România Cultural, ediţia a XIX-a (2019), Premiul revistei “Observator cultural” pentru proză (2019), “Premiul pentru cartea de Proză” la Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2018 (2019).
În 2018, la cea de-a XII-a Gală a Revistei Observator Cultural, Gabrielei Adameşteanu i-a fost decernat Premiul Opera Omnia “Gheorghe Crăciun”, iar la 1 martie 2021, a fost desemnată câştigătoarea Premiului naţional pentru proză “Ion Creangă”, Opera Omnia, ediţia a V-a, oferit de Centrul pentru Cultură şi Arte “Carmen Saeculare” Neamţ.
CELE MAI CITITE ȘTIRI
ULTIMELE COMENTARII
Ada
06.11.2026Fara sa fiu de parte este adevarat ca pe nicula nu la votat nime si tot ajung la banii a nostri
la articolul Doi bărbaţi au furat trei bovine. Au fost reţinuţi
Marean
06.11.2026Vine Nicula, piticul mârlan, senatorul neales de nimeni și ne explică el exact cum a fost posibil așa ceva din vina lui Bolojan. Apoi face o conferință de presă la Figa cu robotul impostor Ivan
la articolul Doi bărbaţi au furat trei bovine. Au fost reţinuţi
Albert Holstein
06.11.2026Ar fi fost mult mai corect : trei bovine au furat doi cretini ca să se răzbune pe ei. Nu mai trebuiau atâția „luptători” speciali, sau vreo operațiune specială cică Jupiter pentru trei vaci și doi boi. Bravo forțelor implicate ! Apropo, câți caralii au auzit de Ju...
la articolul Doi bărbaţi au furat trei bovine. Au fost reţinuţi
Bogdan Învan
06.11.2026Jean Pădureanu a fost un mare infractor de fapt, condamnat penal definitiv, e o rușine oricum ca numele lui să fie dat stadionului, dar la noi șmenarii, mafioții și hoții trebuie elogiați... Remus taică ești un mare bou
la articolul Paul Viorel Martița cere oprirea demolării tribunei și a stadionului mic: „Salvați istoria Gloriei Bistrița!”
COMENTARII