UMANITAR. O tânără de 23 de ani are nevoie de ajutor, pentru o operație la Viena

Ea suferă de cancer și are nevoie de o intervenție medicală la un spital la Viena, dar suma pe care trebuie să o achite este de 100 000 de euro.

Adina este absolventă a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca și apelul umanitar a fost făcut de părintele Crin-Triandafil Theodorescu, care și-a adus aminte de momentul în care i-a căsătorit pe părinții fetei.

Nimeni nu se gândea atunci că ei vor trece prin asemenea încercare.

„I-am căsătorit în 1998, în munți, în biserică era frig și de afară se auzeau muzicanții înfierbântând bucuria nuntașilor, eram toți tineri și credeam că viața e o nuntă cu dans fără final și cu tort pe masă, priviți-i, nimic, pe fețele lor curate, nu anunța crucea pe care trebuie să o ducă azi.

Adina, fiica lor, cea în ajutorul căreia am sărit toți și am pus mână de la mână, e din nou în pericol de moarte. Nu mă rușinez de cuvinte, e grav. Cancerul părea că a plecat, acum câteva zile vienezii i-au găsit metastaze la ficat.
Nu e vreme de pierdut, nu e timp de calcule complicate, e simplu. Trebuie să o ajutăm. În cel mult 48 de ore trebuie să pornească spre Viena și să înceapă urgent o schemă de tratament care va duce costurile la 100.000 de euro. Îi putem salva viața. Suntem datori să o facem, pentru că nimic nu se răzbună mai aspru pe om decât o conștiință trezită atunci când e prea târziu să mai faci binele. Binele pe care ai fi putut să-l faci. Acum e clipa. Azi!

Imediat mă duc la CeaMaiFrumoasă, aș vrea să vedeți altarul bisericii. Am opt rânduri de veșminte preoțești, vechi de zeci de ani. Nu am mai primit un rând de haine noi de foarte multă vreme, i-am rugat mereu pe donatorii care dau Paștile, și care erau obligați de cutuma locală să doneze hainele preotului în noaptea de Înviere, să ducă banii cuiva care e disperat, la marginea bolii. Hainele în care voi sluji în Noaptea de Lumină sunt cele de anul trecut. Și de anul de dinaintea anului trecut. Și tot așa, nu-mi amintesc de câți ani. Sunt puțin pătate de ceară, puțin decolorate la guler, dar ce, Dumnezeu n-o să-și valideze Învierea din cauză că nu sunt îmbrăcat țiplă și modern?
Vă rog, îmbrăcați-o pe Adina cu hainele iubirii și miluiți-o. Vă rog. Vă implor. Dacă aș putea, m-aș pune în genunchi în fața fiecăruia, că eu nu mai am jenă când e vorba de dragoste. Nu-mi mai pasă de multă vreme ce gândesc oamenii despre mine, sunt tot mai interesat de cum mă văd ochii Domnului meu.

Îmi pare rău că Ea a apucat să cumpere carnea pentru sarmalele de Paști (reducere de preț) și ingredientele pentru dulciuri. Că aș prefera să mănânc ceapă și mămăligă în ziua Luminii, fericit că am nădăjduit-o pe Adina să meargă încă doi pași în lupta cu cancerul.

Adina e un copil. Un copil blând, frumos, speriat de ceea ce i se întâmplă.

Azi au venit la spovedit niște agrieșeni, din satul Adinei, sus, în munții Țibleșului, unde i-am căsătorit părinții. La masă, după Liturghie, am oftat toți de mila lor. Mi-au spus că sunt secați de puteri, nici nu mai ies în curte, au grijă de animale și apoi se închid în durere ca într-un urlet mut. Știam asta, vorbesc cu Anuța, mama Adinei (mireasa din fotografie) în fiecare zi. Are vocea tot mai stinsă și e speriată. Anuța, copila mea, Adina, o să fie bine. Nu vă lăsăm, suntem aici.
Vă rog, în numele Celui Care bate la inima fiecăruia dintre voi, tăiați-vă ceva de la masa de Paști. Doi cozonaci, poate sucurile alea colorate, înjumătățiți salata, vă rog. Și ajutați-o pe Adina să nu fie singură în lupta asta atroce. E un copil. E copilul nostru.
Visez să o căsătoresc cândva și să dansez la nunta ei așa cum am căsătorit-o și am dansat la nunta Anuței, mama ei. Visez să se bucure de viață și să se roage mult și bine pentru binefăcătorii ei. Visez să râdă și să danseze, să greșească și să-i pară rău, să plângă și să trăiască tot ceea ce nouă ne-a fost dăruit să trăim.
Vineri am fost la un maslu, am vorbit despre dragoste, despre psalmi, despre cât de ticăloși și totuși cât de aproape de mântuire suntem, pentru că El va ieși din mormânt să ne lumineze inimile. La urmă, când am uns cu untdelemn sfințit creștetele creștinilor, o bătrână mi-a strecurat în palmă un pomelnic. Îmi cerea acolo să mă rog pentru nepoata ei, pentru necazurile din casa lor.

Aveți aici numărul meu de telefon- 0745 795 795. Vă rog, trimiteți-mi pe WhatsApp pomelnicele voastre. Cu vii și morți, cu bolnavi și sănătoși, cu durere și bucurie. O să mă rog pentru voi fără grabă, știți, parohia mea e mică, am timp la liturghie să pomenesc foarte multe suflete. Banii depuneți-i în contul Adinei. O să mă rog pentru voi și ai voștri, vii și morți.

Dar haideți să o ținem pe Adina pe lista primilor.

Amintiți-vă cuvintele lui Pavel: nădejdea e ancora de la inimă. Adina, nu-ți pierde ancora, o să trecem peste apa asta mare și neagră împreună și va fi bine.

Părinte Alexandru Lungu, vă rog să mă ajutați. Iar eu promit că voi veni la Fălticeni să spăl picioarele bătrânilor de care aveți grijă. Că altfel nu știu cum v-aș putea răsplăti“, a transmis părintele Theodorescu.

Conturi pentru donații:
Sîmboan Grigore Adrian
EURO: DE95285637490057303500
Sîmboan Anuța Aurica
RON: RO78BRDE060SV28669020600