Sorin Grindeanu nu renunță la amendamentele pentru buget. Atacuri către Ilie Bolojan

PSD-ul joacă la două capete. Până și social-democratul Constantin Toma primarul orașului Buzău atrăgea atenția ultimilor doi președinți ai PSD, Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu „să nu mai bage băţul prin gard”, să înceteze atacul la adresa premierului Ilie Bolojan, care deocamdată își face treaba pentru a scoate această țară din deficitul bugetar în care alţii au adus-o: ”Din păcate, de vreo șase luni de zile, jucăm alba-neagra cu reducerile astea din zona bugetară. Trebuiau făcute de la început, de pe vară și am fi avut un deficit deja mai mic în momentul ăsta. A început pe zona bugetului local cu reduceri, PSD a pus condiția: domnule, să se facă și în zona centrală simultan. Acum, dacă s-a rezolvat și în zona centrală, domnule, veniți și cu pachetul social, 1.000 de lei pentru fiecare pensionar. De acord, este extraordinar, oamenii ăștia au nevoie, dar eu dacă aș fi în locul domnului Ilie Bolojan, aș pune următoarea condiție: da, fraților, de acord cu tot ce vreți voi, spuneți cât mai creștem această reducere de 10%. 11%? 12%? 15%? Și băgăm acolo tot ce vreți voi, pentru că nu mai ai de unde lua bani”. (Vezi: https://www.rfi.fr/ro/rom%C3%A2nia/20260223-constantin-toma-la-rfi-juc%C4%83m-alba-neagra-de-vreo-%C8%99ase-luni-psd-pierde-mul%C8%9Bi-aderen%C8%9Bi) Guvernele anterioare din care au făcut parte atât PNL cât și PSD, au adus România la un deficit bugetar excesiv, deși au existat avertizări că lucrurile merg într-o directie greșită: (Vezi: https://romania.europalibera.org/a/exclusiv-deficit-cu-premeditare-documentele-strict-confidentiale-prin-care-ciolacu-iohannis-ciuca-au-fost-informati-despre-gaura-bugetara/33464111.html) Ba mai mult, în loc să îndrepte situatia în urma avertizmentelor primite, premierul PSD-ist Marcel Ciolacu a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar: (vezi:https://www.cotidianul.ro/bolos-despre-ciolacu-mi-a-spus-ca-l-doare-in-organul-genital-de-deficit/) (Vezi și: (https://www.youtube.com/watch?v=U-kNjtiqSMw) Numai că, încercările guvernului Bolojan de redresare a situației prin reducerea numărului de posturi din administraţia publică locală, sau tăierile otova a resurselor financiare ale instituţiilor publice reprezintă mai degrabă o cârpeală care nu rezolvă reducerea deficitului bugetar excesiv și nu contribuie substanţial la stabilizarea datoriei publice. Pentru asta e nevoie de reforme autentice, deoarece conform proverbului „Unde-i lege, nu-i tocmeală”. De aceea, înainte de întocmirea proiectelor de buget pe anul 2026 ale unităţilor administrativ-teritoriale (UAT), este necesară o revizuire a respectării criteriului privind numărul locuitorilor din fiecare UAT şi intrarea în legalitate. In acest sens, Curtea de Conturi a României a realizat un audit al performanței prin care a analizat modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici din România, în raport cu populația deservită și cu serviciile oferite. Auditul a avut ca obiective evaluarea măsurii în care comunele și orașele mici1 reușesc să îndeplinească condițiile prevăzute de legislație, să gestioneze resursele avute la dispoziție și să ofere servicii publice în raport cu populația deservită. Perioada supusă auditării a fost 2021-2023, iar acțiunea de audit s-a desfășurat în perioada aprilie-noiembrie 2024. Potrivit raportului, unul dintre indicatorii cheie prevăzuți de legislație este „numărul de locuitori”, al cărui prag minim pentru constituirea orașelor este 10.000 de locuitori, iar pentru comune pragul este de 1.500 de locuitori. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul respectiv. (Vezi:https://www.curteadeconturi.ro/comunicare/comunicate-de-presa/audit-al-performantei-privind-organizarea-si-functionarea-comunelor-si-a-oraselor-mici-curtea-de-conturi-recomanda-initierea-unui-proces-de-analiza-sistemica-si-de-reforma-legislativa-in-vederea-consolidarii-autonomiei-financiare-a-unitatilor-administrativ-teritoriale-si-adaptarii-structurilor-administrative-locale-la-nevoile-specifice-comunitatilor) Asadar, chiar si pe legea actuală , reforma administratiei locale ar trebui să înceapă de la comasarea unor comune care nu respectă criteriul numărului de locuitori. Pe de altă parte, o analiză recentă privind contribuția județelor la produsul intern brut (PIB-ul României) , demonstrează că din totalul de 41 de județe + municipiul București, un număr de 32 se situează sub pragul de 2% din PIB, iar 10 dintre acestea coboară chiar sub 1%, fiind considerate nule din punct de vedere economic: (Vezi: https://www.profit.ro/stiri/economie/judete-nule-in-romania-harta-pib-2026-capitala-ocupa-un-sfert-de-economie-32-de-judete-contribuie-cu-sub-2-din-pib-ul-national-si-mai-rau-exista-judete-nule-22306278) Aceasta este încă o dovadă că avem o structură economică puternic polarizată la nivel național, ceea ce demonstrează necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a României pe structura regiunilor de dezvoltare: (Vezi:https://www.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf) Dacă s-ar face reorganizarea administrativ-teritorială PIB-ul cumulat al județelor componente din fiecare regiune de dezvoltare ar determina contribuția la PIB-ul României cu cote mai ridicate după municipiul București. La nivel național situația s-ar echilibra și în cazul contributiei celorlalte regiuni de dezvoltare comparativ cu capitala. In concluzie, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a României pe o bază sustenabilă. Chiar dacă pentru functiile alese reforma administrativă nu poate fi făcută decât odată cu alegerile din 2028, nimic nu opreşte reducerea de pe acum a numărului de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 prefecturi unde prefecții sunt numiți de Guvern fiind responsabili pentru conducerea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și altor organe ale administrației publice centrale din numai 8 unități administrativ-teritoriale respectiv in cele 8 regiuni de dezvoltare. In felul acesta s-ar reduce semnificativ cheltuielile bugetare inutile, rămânând mai mulți bani pentru sănătate, educație si ordine publică.