România este pe locul al doilea în UE la numărul de mame adolescente

România este pe locul al doilea în Uniunea Europeană la rata de naștere în rândul mamelor adolescente, arată un studiu realizat de UNICEF împreună cu Asociația SAMAS în România.
Potrivit autorilor studiului, fenomenul este ciclic, repetându-se în cadrul acelorași familii de la o generație la alta împreună cu precaritatea economică, socială și de sănătate.

În 2019, numărul întreruperilor de sarcină în cazul fetelor între 15 și 19 ani a fost de 4.290.

La adolescentele între 15 și 19 ani, în 2019, cele mai multe sarcini au fost în județele Mureș (827 de sarcini), Brașov (761 de sarcini), Dolj (700 de sarcini), Iași (691 de sarcini), Bacău (654 de sarcini), Constanța (616 de sarcini), Bihor (593 de sarcini), Suceava (512 de sarcini), Dâmbovița (503 de sarcini) și Prahova (483 de sarcini).
Pentru această categorie de vârstă, s-a înregistrat o creștere cu peste 40% în 2019 față de 2018 în județele Tulcea, Hunedoara, Dâmboviţa, Botoşani, Neamţ, Suceava şi Maramureş.

Mama primului copil care s-a născut anul acesta în România, chiar în primele ore după miezul nopții de Revelion, este o adolescentă de 15 ani din județul Mureș. Cazul nu este un accident: un sfert din mamele minore din Uniunea Europeană trăiesc în România.

„Nivelul de educație este direct proporțional cu vârsta primei experiențe de cuplu și cu apariția unei sarcini în viața unei adolescentei. Un procent semnificativ de mame minore (31,7%, din datele noastre) nu finalizează ciclul de educație primar. Una din 6 adolescente care au avut un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani.

Aceste cifre ilustrează amploarea problemei și necesitatea unei acțiuni educative care să se adreseze tuturor grupurilor de adolescenți, pe canalele de comunicare specifice și cu forme diferite de prezentare a mesajelor, adaptate nevoilor acestora În ceea ce privește Asociația SAMAS, aceasta se va implica în continuare în sprijinirea activității de educație în comunitățile defavorizate”, a explicat Marina Oțelea, unul din autorii studiului.