Rapsodul Teodora Purja, ,,doinitoare cu noduri’’ – Agrieș, Bistrița-Năsăud

Teodora Purja s-a născut și a copilărit la Agrieș, satul de la poalele Țibleșului, al cărui nume vine de la fructul montan ,,agriș’’. Pe lelea Teodora din Agrieș o știe toată lumea pentru doinele ei și mai ales pentru ,,horea cu noduri’’ sau ,,horea întoarsă’’. Vocea frumoasă i-a lăsat-o tatăl său, care era ,,diac’’ la […]

Teodora Purja s-a născut și a copilărit la Agrieș, satul de la poalele Țibleșului, al cărui nume vine de la fructul montan ,,agriș’’.
Pe lelea Teodora din Agrieș o știe toată lumea pentru doinele ei și mai ales pentru ,,horea cu noduri’’ sau ,,horea întoarsă’’. Vocea frumoasă i-a lăsat-o tatăl său, care era ,,diac’’ la biserică, iar darul de a hori cu noduri l-a primit de la bunica sa și l-a transmis mai departe fiicei și nepotului său.
,,Am noroc că știu cânta,
Că-mi astâmpăr inima,
Horile-s de stâmpărare
La omu` cu supărare.’’
 
Pe la casa ei s-au perindat nenumărați oameni de radio și televiziune ca să o asculte și să-i înregistreze cântecele.
,,Horea cu noduri’’ sau ,,horea înturnată’’ este un stil de interpretare foarte vechi ce a fost descoperit de Bela Bartok, la începutul secolului XX, în Maramureșul istoric.
Repertoriul Teodorei Purja nu cuprinde doar ,,horea cu noduri’’, ci tot felul de cântece vechi: de cătănie, de nuntă, de dragoste, mioritice, dar și doine, pricesne și colinde. Cu aceste cântece și-a legănat și crescut cei doi copii – Emil și Lenuța, și, mai târziu, pe nepotul său, Sergiu, care a primit și el darul de a ,,hori cu noduri’’.
Înzestrată cu calități vocale excepționale, Teodora Purja a cucerit Marele Premiu și Trofeul Festivalului Interjudețean dedicat Rapsozilor Populari ,,La Poale de Țibleș’’, ediția I-a, organizat chiar în comuna sa, bucurându-se de aprecierea juriului și a publicului.
 
Ziua lucrează la câmp și în grădină. Când o încearcă dorul sau singurătatea, cântă iar. Duminica și în zilele de sărbătoare se îmbracă în haine tradiționale și se duce la biserică.
Rapsodul de la Poale de Țibleș ține poarta deschisă pentru oricine vrea să-i treacă pragul ,,să vadă cum trăiește lelea Teodora cât este încă în viață’’, așa cum îi place să spună.
 
Marea prețuire pe care o avem pentru domnia sa, s-a oglindit în titlul onorific de „Tezaur Uman Viu”, acordat de Ministerul Culturii pentru „salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial”, în anul 2018.
 
Sursă text: Veronica Ganea, „Revista Ilustrată, nr. 9-12, Serie Nouă, 2008-2009, pag. 286
  
 
Photo credit: Arhiva Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.
 
Material propus și îngrijit de Ionela Pepene – referent Serviciul Cultură Tradițională, Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.

Etichetele acestui articol sunt Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud,Teodora Purja

COMENTARII


CELE MAI CITITE ȘTIRI


ULTIMELE COMENTARII

Ani Liliana

30.10.2026

Felicitari , sa reușiți sa realizați tot ce vedeți cu ochii mintii !

BISTRIŢA. Zona din vecinătatea Finanțelor, modernizată rapid de Primărie. Gabriel Lazany: "Schimbarea se vede deja" (VIDEO)

Bălan Marius - Cloșca - antiecologist

29.10.2026

Iar nu ți-ai luat pastilele taică și vorbești rumegușuri, vezi că există 112 pentru accesele de dementia

Senatorul Cristian Nicula: "Forumul Orașelor Mici - un eveniment despre oameni, comunități, viziune și viitor"

Bălan Marius - Cloșca - antiecologist

29.10.2026

Cifrele pe segmente de vârstă spun totul, după 40 de ani, ești gata în Românistan, succes cu loazele leneșe 20- 25 de ani care nu știu să facă nimic decât să stea pe banii părinților și pe telefon

Rata şomajului în Bistriţa-Năsăud, la sfârșitul lunii septembrie 2026

Balan Marius-Horea - ecologist

28.10.2026

Acest site folosește cookies

Alegeți care tipuri de cookies să fie utilizate; site-ul folosește cookies pentru a examina traficul și activitățile utilizatorilor de pe acest web-site, pentru marketing și pentru a oferi funcționalitate de tip social media. Citește mai multe despre cookie-uri

Necesare
Funcționalitate
Analiză
Marketing