Propunerile USR pentru debaronizarea Justiției și întărirea luptei împotriva corupției

„Vorbim, în primul rând, de corupția din Justiție, care a atins cote alarmante în ultima perioadă, din păcate. După înființarea SIIJ în epoca Dragnea, am văzut cu toții cum, dintr-o dată, Justiția a pierdut de pe radar corupția, nu a mai fost trimis în judecată pentru corupție niciun magistrat. Este evident că e neverosimilă o astfel de situație, magistrații trebuie să răspundă pentru faptele lor, ca toți ceilalți cetățeni. Multe dintre propunerile prezentate acum au fost formulate și la discuțiile pentru formarea Guvernului, dar PSD și actualul ministru al Justiției au spus că nu cunosc să fie probleme în sistemul judiciar și că au nevoie de o perioadă de evaluare. Perioada de evaluare a trecut de mult, trebuie modificată de urgență legislația”, declară Stelian Ion, fost ministru USR al Justiției.

Propunerile USR vizează:

1. Egalitatea magistraților în fața legii. Competența de anchetare a infracțiunilor de corupție din Justiție să revină la DNA.

Răspunderea magistraților să nu fie una specială, anchetarea celor bănuiți de săvârșirea unor infracțiuni să se facă potrivit competenței după materie. Această propunere este în acord și cu Avizele Comisiei de la Veneția nr. 1036/2021 și 1079/2022. După înființarea SIIJ, nici această structură, nici structura care i-a succedat nu au fost în măsură să combată fenomenul corupției din justiție. Răspunderea penală a magistraților a devenit astfel iluzorie, acesta fiind un teren fertil pentru creșterea fenomenului corupției din magistratură.

2. Reforma CSM. Această instituție s-a transformat, în timp, într-o castă care nu este în măsură să apere independența justiției, ci mai degrabă unele interese particulare.

Alegerea membrilor CSM să fie făcută de către toți magistrații, prin scrutin universal, nu pe categorii de instanțe. Modificarea va mări reprezentativitatea acestora și va sparge monopolul creat de unele cercuri de influență din justiție.

Totodată, modificarea procedurii de revocare a membrilor CSM, care în prezent este imposibilă, va putea responsabiliza membrii CSM pe viitor.

De asemenea, e nevoie de majorarea normei de reprezentare a magistraților de la judecătorii și tribunale; redarea unor atribuții plenului CSM, acolo unde este interesată magistratura în ansamblul său; decalarea alegerilor membrilor reprezentativi pentru judecători/procurori astfel încât să fie desemnați în etape, nu toți odată.

Interdicții pentru membrii CSM:

·       Membrul CSM să nu poată participa, direct sau indirect, la proceduri de numire, promovare, delegare sau evaluare care privesc persoane cu care se află sau s-a aflat într-o relație profesională de subordonare directă în ultimii 5 ani.

·       Nicio persoană care a exercitat un mandat în CSM să nu poată beneficia, direct sau indirect, de pe urma unei decizii referitoare la procedura de numire, promovare sau delegare adoptate în perioada mandatului său.

·       Să li interzică în mod expres orice intervenție formală sau informală în activitatea unui magistrat.

·       Perioadă de Cool-off: Interdicția de a ocupa funcții de conducere în instanțe 2 ani după ce nu mai ești membru CSM.

·       Să fie obligați să voteze nominal propunerile de adoptare a unor decizii, să se consemneze în mod explicit votul fiecăruia, să se motiveze deciziile și să fie făcute publice pe propriul site.

3. Întărirea principiului continuității completurilor de judecată prin:

·       Eliminarea posibilității repartizării dosarului unor magistrați care, din motive obiective (ex: cereri de pensionare, transfer etc), nu ar putea finaliza cercetarea judecătorească;

·       Condiționarea delegării, detașării, transferului sau promovării unui judecător de necesitatea finalizării cauzelor aflate pe rol, cu excepția situațiilor obiective expres prevăzute de lege.

4. Permisiunea, în mod expres, ca magistrații să fie avertizori de integritate, în vederea garantării dreptului la liberă exprimare cu privire la problemele care privesc sistemul judiciar.

5. Cariera magistratului:

·       Concursuri de promovare direct pe post la toate instanțele. Stabilirea prin lege a unui număr maxim de posturi pentru promovarea pe loc, corelat cu necesarul real al instanțelor superioare. Eliminarea folosirii promovării pe loc ca pretext pentru delegări și detașări, prin ocuparea permanentă a posturilor vacante.

·       Președinții instanțelor să fie aleși de către judecătorii respectivelor instanțe. Acum sunt desemnați de CSM.

·       Procedură competitivă, prin concursuri, pentru numirea vicepreședinților de instanțe, a președinților de secții și a adjuncților șefilor de parchete. Propunerea este în acord cu Avizul Comisiei de la Veneția nr. 1105/2022. Acum numirea în aceste funcții de conducere se face fără concurs de către secția pentru judecători, respectiv cea pentru procurori din CSM.

·       Democratizarea colegiilor de conducere. Toți ceilalți membri ai colegiilor de conducere a instanțelor (în afara membrilor de drept) să fie aleși de către adunările generale. Acum sunt aleși doar câțiva dintre ei, restul sunt președintele, vicepreședinții și președinții de secții, numiți de CSM, nu aleși în adunările generale ale magistraților. Aceasta conduce la acapararea puterii decizionale la CSM. Publicarea obligatorie, integrală și motivată, a tuturor hotărârilor colegiilor de conducere ale instanțelor, sub sancțiunea nulității.

·       Concursuri scrise pentru promovarea la ICCJ, nu doar interviuri. Concursurile să aibă ponderea cea mai mare.

·       Dreptul Președintelui de a refuza o singură dată numirea președintelui ICCJ.

·       Evaluarea activității magistraților pe criterii obiective. În circuitul parlamentar există deja, pe această temă, proiectul inițiat de deputata USR Oana Murariu (https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?nr=124&an=2025).

6. Delegări, detașări și ocuparea posturilor vacante:

·       Interdicție detașare/delegare la CSM. Să fie permise delegările/detașările doar către alte instituții, pe maximum 6 luni și nu pe completurile de penal. CSM dispune de personal suficient și ar trebui să organizeze concursuri atunci când există nevoie de personal;

·       Definirea expresă, prin lege, a postului vacant ca fiind postul neocupat prin numire definitivă, indiferent dacă este ocupat temporar prin delegare, detașare sau suplinire;

·       Obligarea CSM să organizeze concursuri de admitere ori de câte ori numărul posturilor vacante depășește un prag stabilit prin lege, precum și organizarea de concursuri periodice până la ocuparea tuturor posturilor vacante;

·       Eliminarea folosirii promovării pe loc ca pretext pentru delegari și detașări prin neocuparea permanentă a posturilor vacante.

·       Limitarea delegărilor și detașărilor la caracter excepțional, cu durată limitată, interzicerea delegărilor succesive pe același post și obligativitatea motivării scrise și publice a deciziilor referitoare la acestea;

·       Corelarea volumului de activitate cu răspunderea disciplinară, prin recunoașterea volumului excesiv de muncă rezultat din deficitul de personal ca circumstanță atenuantă.

7. Inspecția Judiciară și echilibrul puterilor. Propunem o nouă modalitate de numire, în trei pași, a inspectorului sef al IJ: concurs organizat de o comisie tehnică, aviz conform de la CSM, numire de către Președintele României.

Totodată, este nevoie să se elimine puterile discreționare ale inspectorului șef al IJ cu privire la soluționarea cauzelor.

În plus, Inspecția Judiciară să fie obligată să publice rapoarte anuale (statistici, criterii selecție a dosarelor) și interzicerea selecției țintite.

8. Efectuarea unui audit independent cu privire la repartizarea aleatorie a dosarelor.

9. Evitarea prescripției și a tergiversărilor:

·       Mărirea termenului de prescripție specială cu încă jumătate din termenul de prescripție generală.

·       Modificarea instituției prescripției răspunderii penale în ceea ce privește infracțiunile unice, în ipoteza în care sunt realizate mai multe modalități normative ale elementului material la date diferite. Există, în acest sens, în circuit parlamentar proiectul inițiat de deputatul USR Alexandru Dimitriu (https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?nr=129&an=2025).

·       Măsuri pentru a reduce riscul de prescripție a dosarelor prin eficientizarea procedurilor privind plângerea împotriva tergiversării procesului și plângerii împotriva duratei procesului penal (să constituie abateri disciplinare) și creșterea impactului soluțiilor de admitere a acestor plangeri asupra carierei magistraților.

·       Plângerea împotriva tergiversării procesului/plângerea împotriva duratei procesului penal (civil/penal). Aceste instrumente trebuie să fie întărite. Dacă soluția de admitere a instanței nu este respectată și noul termen este din nou depășit, magistratul în cauză să fie sancționat disciplinar. Numărul de contestații admise va fi un criteriu de avut în vedere la promovarea în profesie.

10. Limitarea puterilor excesive ale procurorilor-șefi. Eliminarea posibilității ca Procurorul General, procurorul-șef DNA și procurorul-șef DIICOT să invalideze toate actele și măsurile dispuse de procurorii din subordine, conform recomandărilor din avizul Comisiei de la Veneția nr. 1105/2022. Este periculoasă acapararea unei puteri exorbitante de influențare a cursului oricărui dosar penal în mâinile unui procuror numit eminamente politic.