Președintele Consiliului Județean - Radu Moldovan a primit cea mai înaltă distincție a Bisericii Ortodoxe Române -“CRUCEA PATRIARHALĂ”
Curtea Complexului Muzeal Județean a găzduit a doua zi a Marii Sărbători Pascale, Sfânta Liturghie Arhierească săvârșită de IPS Arhiepiscop și Mitropolit, ANDREI, înconjurat de un sobor de preoți, în fruntea cărora s-a aflat Părintele Protopop, Alexandru Vidican.
Cu această ocazie a fost sfințită și vechea Biserică adusă de la Leurda și salvată pentru viitorime, în curtea acestei instituții deosebite. După săvîrșirea Sfintei Liturghii, IPS Andrei i-a înmânat președintelui Radu Moldovan, cea mai înaltă distincție a Bisericii Ortodoxe Române, “CRUCEA PATRIARHALĂ” oferită de Patriarhul României, Preafericitul DANIEL. Distincția a fost oferită ca o recunoaștere a sprijinului financiar extraordinar pe care președintele Consiliului Județean Bistrița Năsăud l-a oferit parohiilor nevoiașe din județ, pentru lucrările Catedralei Mitropolitane de la Cluj Napoca dar și pentru cei 12 ani de rodincă activitate, desfășurată de Radu Moldovan, pentru bunul trai al oamenilor din Județul Bistrița Năsăud. Diplome de recunoștiință au primit Alexandru Gavrilaș, manager al CMJ și Lavinia Moldovan, director Muzeul Bistrița.
La eveniment a fost invitați să participe și Secretarul de Stat, de la Secretariarul General pentru Culte, Ciprian Olinici, Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, din partea Guvernului României, primarul Ioan Turc, deputata Diana Morar, prefectul Teofil Cioarbă, subprefectul Ioan Zăgrean, Gabriel Lazany, viceprimarul Sorin Hangan, aleși locali și județeni.
Radu Moldovan: Tot ceea ce am făcut și voi face, se datorează Bunului Dumnezeu și oamenilor din cel mai frumos și binecuvântat loc de pe pământ, județul Bistrița-Năsăud. De aceea, dedic ”Crucea Patriarhală”, cea mai înaltă distincție acordată de Patriarhia Română și primită azi într-un cadru feeric, oamenilor și enoriașilor bisericii Ortodoxe, pe care o voi sprijini, atâta timp cât voi fi pe acest pământ. Mă onorează această distincție, dar ea aparține cetățenilor acestui județ, cărora le mulțumesc pentru sprijin și încredere”.
Scurt istoric al bisericuței din curtea Complexului Muzeal Județean
Construită la mijlocul secolului XVIII în Cășeiu, micul edificiu de cult a fost vândut parohiei Chiuești un secol mai târziu, iar în 1894, credincioșii din Chiuești au dăruit biserica credincioșilor din Leurda. Drumul bisericuței nu se oprește aici, aceasta poposind din anul 1998 în curtea Muzeului Județean Bistrița-Năsăud. Monument de mici dimensiuni (11 m lungime și 7 m lățime), edificiul este împărțită în pronaos, naos și absida altarului. Intrarea în biserică se face prin pronaos, peretele de sud adăpostind ușa. Pronaosul este tăvănit. Câteva urme de pictură se pot vedea atât pe pereții pronaosului cât și pe tavan. Din pronaos se face intrarea în podul bisericii și mai departe spre clopotniță, care este amplasată peste pronaos. Turnul-clopotniță are o galerie cu parapet. Coiful turnului este poligonal cu baza pătrată iar ca decorațiuni regăsim la fiecare colt al bazei turnului câte un mic turnuleț.
Trecerea din pronaos spre naos se face printr-o intrare frumos decorată. Naosul are o boltă semicilindrică. Spre altar duc trei intrări. Ușile împărătești ce își aveau locul în aceste intrări ale iconostasului se păstrează azi în colecția Muzeului de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca. Pe o latură se află următoarea inscripție: „Această dveră au plătit popa Vasile cu crâste Vasile pîntru ertare(a) păcatelor sale”. Pictura bisericii a fost realizată de zugravi de la Nicula. Au fost momente de reală bucurie duhovnicească și înălțare sufletească
în 07.05.2024 ora 15:22:16 Liviu a scris:
Lasă un răspuns
Motto: „Stăpâniţi, românilor, de acelaşi dor Să fim iarăşi doar o turmă şi-un Păstor. Doamne Sfinte şi-ndurate, dă-ne iarăşi unitate, cum a fost De când ne-am născut creştini după Hristos!” (Priceasna – Dă-ne, Doamne, unitate) Sciziunea crestinismului a început de la Marea Schismă din 1054, care a fost o consecinţă a înstrăinării treptate dintre Roma şi Constantinopol. Putem vorbi, pe de o parte, de cauze de ordin politico-religios şi, pe de altă parte, de cauze dogmatice. Dincolo de neînţelgeri privind lumea materială şi interesele politice, cauzele dogmatice au jucat şi ele un rol important. Existau trei probleme majore. În primul rând, cea legată de Filioque, un adaos la formula Crezului din 381. În secolele V-VI, două concilii ţinute la Toledo marchează modificarea Crezului în Apus prin adăugarea formulei „Duhul Sfânt care de la Tată şi fiulpurcede”. Aceasta e preluată în Franţa, Italia şi Germania, iar la începutul secolului al XI-lea, Henric al II-lea e încoronat împărat de către Papă, ocazie cu care se cântă Crezul modificat. Acest fapt a statuat recunoaşterea de către Papalitate a noii formule. Cea de-a doua diferenţă stă în ritualul împărtăşaniei:folosirea azimei în vest şi a pâinii dospite în est. Apoi, celibatul preoţilor era obligatoriu în occident, în timp ce preoţii bisericii orientale se puteau căsători (o singură dată). În secolele XII-XIII, se va adăuga şi problema purgatoriului, concept pe care ortodocşii nu îl acceptă. Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică) a luat ființă în Transilvania în anul 1700, prin trecerea episcopului ortodox ardelean Atanasie Anghel, împreună cu o parte din clericii și credincioșii săi, la Biserica Romei, înseamnând întoarcerea la credinţa în care s-a zămislit şi în care a trăit zece veacuri poporul român credinţa dela care fără voia şi ştirea lui a fost rupt la 1054. In Rânduiala Miezonopticii din toate zilele se spune : „Însuți, Doamne, primește și rugăciunile noastre în ceasul acesta și îndreptează viața noastră spre poruncile Tale; sufletele noastre le sfințește, trupurile curățește, cugetele îndreptează, gândurile curățește și ne izbă- vește de tot necazul celor rele și al durerii. Ocrotește-ne cu sfinții Tăi îngeri, ca, prin mijlocirea lor, fiind păziți și povățuiți, să ajungem la unitatea credinței și la cunoștința slavei Tale celei neapropiate, că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin.” De aceea, Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) ar putea fi o cale prin care „să ajungem la unitatea credinței creştine”. Bisericuța de lemn aflata in curtea Muzeului Bistrița-Năsăud este o veche biserică de lemn greco-catolică provenind din satul Leurda, comuna Cășeiu, județul Cluj, care datează din a doua jumătate a secolului XVIII-lea și are hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”. În anul 1998 biserica a fost mutată la Bistrița, în curtea Muzeului Județean Bistrița-Năsăud.
CELE MAI CITITE ȘTIRI
ULTIMELE COMENTARII
Cristian Florin
19.05.2024Mult căcat vă mai place să mâncați. Voi ce a-ți făcut pe timpul pandemiei? Cu Iohannis al vostru,cu toți pupătorii de Covid,cu cei care a-ti distrus România de 34 de ani încoace de la Revoluție, voi care a-ti omorât populația cu virusuri și vaccinuri de rahat. N...
la articolul PNL Bistrița-Năsăud: “Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița, pe mâini bune?“
Toni
19.05.2024Pe toate afisele electorale ale PSD Bistriţa-Naăsăud apare sloganul „Radu Moldovan și Gabriel Lazany fac echipă pentru Bistrița”, desi cel mai potrivit ar fi „Radu Moldovan și Gabriel Lazany fac galerie pentru echipa de handbal Gloria 2018 Bistrița”. Si asta pent...
la articolul Handbalistele Gloriei s-au întâlnit cu suporterii (FOTO)
Paul
17.05.2024Motto: "Cum de rămân nespânzurați Acești nerușinați și hoți?... Poate doar pentru că nu sunt Atâția arbori pe pământ De care să atârne toți" (Petõfi Sándor- Cum de rămân nespânzurați) PSD Bistrita a furat nu doar sloganul de campanie pentru alegeri...
la articolul PNL Bistrița Năsăud: "PSD Bistrița-Năsăud a furat sloganul de campanie de la PNL!"
Iuliu
16.05.2024Din anul 2012, de când la conducerea Consiliului Judetean se află Radu Moldovan, lucrurile au intrat in epoca improvizatiilor. Lucrul acesta se manifestă cel mai evident in domeniul medical unde Răducu si-a băgat nasul la Spitalul Județean fără să se priceapă si fără ...
la articolul 5 proiecte pentru SĂNĂTATE aflate deja în linie dreaptă, gata de implementare!
COMENTARII