Portul tradițional al romilor (FOTO)

Costumul tradițional bărbătesc: pălăria din fetru de bună calitate, cu boruri mari, largi, este podoaba cea mai de preț a bărbatului, alături de mustață, ca element definitoriu de asumare etnică. Cămașa albă, largă, neîncheiată la mânecă și la primii doi nasturi (de la gât), ilicul din piele, cu două buzunărele în exterior și un buzunar încăpător în interiorul lui, are nasturi din argint, prelucrat manual, un lănțișor de argint sau aur, ce se termină cu un ceas de buzunar din argint sau aur. Pantalonul de stofă neagră, terminat cu manșetă, având un croi larg, comod, acoperă piciorul în întregime. Ciorapii albi și pantofii negri, cu șiret încheie vestimentația bărbatului. Accesoriile sunt lanțul de aur cu medalion, inele și ghiuluri masive din aur și lănțișorul cu ceas din argint sau aur. Bătrânii poartă baston.

Costumul tradițional femeiesc: baticul de pe cap, din mătase naturală sau cașmir, bogat în culori și imprimeuri florale, este purtat puțin peste frunte și legat la spate în jurul cocului. Fetele nemăritate, nu poartă batic, având părul împletit în cosițe, ce se termină cu câte o fundă imensă de culoare roșie. Bluza este de diferite forme, culori, croiuri specific zonale sau de grupare etnică, din material de mătase naturală, foarte largă, încrețită și dantelată, cu un decolteu „mărinimos”. Fusta din material de mătase naturală, cca 7-9 m de material/ o fustă, este plisată și cusută pe o bentiță, care se va înfășura în jurul corpului. Fusta conține un număr de 511 pliseuri, în așa fel așezate încât să fie 5 pliseuri de la stânga. Distanța dintre „șanțurile pliseului” ca și dantela cu care se termină marginea de jos a fustei și a șorțului, poartă semnificația statutului social al femeii. Dacă șanțul este îngust și dantela se termină în vârf de triunghi, atunci înseamnă că femeia este tânără (având calea deschisă către viață); dacă șanțul este larg și rotunjită, înseamnă că femeia este măritată (având împlinit sorocul vieții); dacă șanțul este mare și dantela în formă pătrată, înseamnă că femeia este bătrână (ciclul vieții încheiat și terminat). Șorțul din același material, plisat, fiind purtătorul fidel al semnificațiilor fustei.

În picioare, ciorapi albi sau viu colorați și sandale, sau pantofii bărbatului. Copiii de partea bărbătească – sunt purtătorii costumului bărbătesc, iar fetițele purtătoare a costumului femeiesc. Văduvele poartă culoarea neagră.

Chiar dacă diferențele sunt uneori accentuate de distanța dintre cutumele culturale, modele de viață, limba, obiceiurile, tradițiile, portul, gruparea din care provine, trebuie subliniat și notificat faptul că etnia romilor este UNICĂ prin diversitatea oferită, aparținând aceleași etnii a Romilor/Țiganilor, indiferent unde s-ar afla!

Sursă text: Rudy Moca – actor și regizor, realizator de emisiuni culturale și educative la Radio Târgu-Mureș, activist în domeniul Culturii, Educației și Civismului – „Stima de Sine prin asumare etnică” – material prezentat în cadrul evenimentului „Dezrobirea romilor”, 20 februarie 2020, Bistrița.

Photo credit: www.wikiwand.com, https://en.wikipedia.org/

Postare propusă de Dalma Szabó, referent cultura minorităților, Serviciul Cultură Tradițională – Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.