Percheziții în Bistrița-Năsăud, într-un dosar cu mașini furate din străinătate

Potrivit anchetatorilor, maşinile aveau datele de identificare modificate şi erau comercializate pe baza unor documente falsificate. Prejudiciul estimat depăşeşte 800.000 de euro.

Potrivit Inspectoratului General al Poliţiei Române, acţiunea este coordonată de poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul IPJ Prahova şi de procurorii DIICOT Ploieşti.

„Astăzi, 4 iunie 2026, poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale din Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova, împreună cu procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Ploieşti, au pus în executare 30 de mandate de percheziţie, în judeţele Prahova, Ialomiţa, Argeş, Teleorman, Bistriţa-Năsăud şi municipiul Bucureşti, la domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor societăţi comerciale, într-un dosar penal privind săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, înşelăciune, fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals”, informează IGPR.

Anchetatorii susţin că, în perioada 2024 - iunie 2026, în judeţul Prahova s-ar fi constituit o grupare de criminalitate organizată care urmărea obţinerea unor profituri importante din vânzarea de autoturisme de lux furate din diferite state ale Uniunii Europene sau achiziţionate în sistem leasing. Sub coordonarea liderului grupării, membrii acesteia ar fi cumpărat astfel de maşini şi le-ar fi comercializat în România după modificarea datelor de identificare şi folosirea unor acte falsificate.

Potrivit IGPR, suspecţii ar fi utilizat documente de provenienţă falsificate pe baza unor formulare originale din Spania şi Austria. „Probatoriul administrat a reliefat că aceştia ar fi utilizat ca documente de provenienţă ale autoturismelor, blancuri ale unor documente originale din Spania şi Austria, falsificând doar datele transcrise. Autoturismele ţintă ar fi fost sustrase, fie prin descuiere electronică, duplicat chei sau relay attack, fie obţinute prin înşelăciune şi transportate în România sau în statele vecine, unde s-ar fi realizat modificarea elementelor de identificare şi gravarea unei noi serii corespunzătoare unui autoturism „curat”, de aceeaşi marcă, culoare şi an de fabricaţie (clone)”, precizează IGPR.

După modificarea seriilor, maşinile ar fi fost prezentate la reprezentanţe ale Registrului Auto Român, iar în baza documentelor obţinute ar fi fost înmatriculate. Ulterior, autoturismele ar fi fost scoase la vânzare, în special pe reţelele de socializare, şi cumpărate de persoane de bună-credinţă. Plata se realiza fie în numerar, fie prin transfer bancar, iar banii erau împărţiţi între membrii grupării. Pentru a ascunde traseul sumelor, suspecţii ar fi folosit frecvent interpuşi, inclusiv rude sau persoane apropiate, care primeau banii în numele lor.