Patru primari din Bistrița-Năsăud au participat la întâlnirea cu premierul Ilie Bolojan

„Unde-i lege, nu-i tocmeală”. Inainte de întocmirea proiectelor de buget pe anul 2026 ale unităţilor administrativ-teritoriale (UAT), este necesară o revizuire a respectării criteriului privind numărul locuitorilor din fiecare UAT şi intrarea în legalitate. In acest sens, Curtea de Conturi a României a realizat un audit al performanței prin care a analizat modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici din România, în raport cu populația deservită și cu serviciile oferite. Auditul a avut ca obiective evaluarea măsurii în care comunele și orașele mici1 reușesc să îndeplinească condițiile prevăzute de legislație, să gestioneze resursele avute la dispoziție și să ofere servicii publice în raport cu populația deservită. Perioada supusă auditării a fost 2021-2023, iar acțiunea de audit s-a desfășurat în perioada aprilie-noiembrie 2024. Potrivit raportului, unul dintre indicatorii cheie prevăzuți de legislație este „numărul de locuitori”, al cărui prag minim pentru constituirea orașelor este 10.000 de locuitori, iar pentru comune pragul este de 1.500 de locuitori. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul respectiv. Vezi: https://www.curteadeconturi.ro/comunicare/comunicate-de-presa/audit-al-performantei-privind-organizarea-si-functionarea-comunelor-si-a-oraselor-mici-curtea-de-conturi-recomanda-initierea-unui-proces-de-analiza-sistemica-si-de-reforma-legislativa-in-vederea-consolidarii-autonomiei-financiare-a-unitatilor-administrativ-teritoriale-si-adaptarii-structurilor-administrative-locale-la-nevoile-specifice-comunitatilor) Potrivit Direcței Regionale de Statistică Bistrița-Năsăud în județ există opt comune care au sub 1500 de locuitori și nu se justifică existența lor ca UAT şi anume: Ciceu Mihăiești, Ciceu Giurgești, Miceștii de Câmpie, Milaș, Monor, Runcu Salvei, Sânmihaiu de Câmpie și Silivașu de Câmpie . Asadar, chiar si pe legea actuală , reforma administratiei locale ar trebui să înceapă de la comasarea unor comune care nu respectă criteriul numărului de locuitori. Pe de altă parte, o analiză recentă privind contribuția județelor la produsul intern brut (PIB-ul României) , demonstrează că județul Bistrița – Năsăud face parte din categoria celor mai sărace, nule din punct de vedere economic. Astfel, din totalul de 41 de județe + municipiul București, un număr de 32 se situează sub pragul de 2% din PIB, iar 10 dintre acestea, inclusiv Bistrița – Năsăud, coboară chiar sub 1%, fiind considerate nule din punct de vedere economic: (Vezi: https://www.profit.ro/stiri/economie/judete-nule-in-romania-harta-pib-2026-capitala-ocupa-un-sfert-de-economie-32-de-judete-contribuie-cu-sub-2-din-pib-ul-national-si-mai-rau-exista-judete-nule-22306278) Aceasta este încă o dovadă că avem o structură economică puternic polarizată la nivel național, ceea ce demonstrează necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a României pe structura regiunilor de dezvoltare: (Vezi: https://www.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf) Dacă s-ar face reorganizarea administrativ-teritorială județul Bistrița-Năsăud ar face parte din regiunea Nord-Vest alături de județele Bihor, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj. Astfel, PIB-ul cumulat al celor 6 județe componente ar determina contribuția regiunii Nord-Vest la PIB-ul României cu 12,46% , printre cele mai ridicate după municipiul București. La nivel național situația s-ar echilibra și în cazul celorlalte regiuni de dezvoltare.