Ioan Turc, clarificări despre cumpărarea clădirii fostului spital de pe Independenței

Prima institutie de învătământ superior la Bistrita a fost înfiintată în anul 1976. Este vorba de Institutul de Subingineri înfiintat ca sectie a Institutului Politehnic din Cluj de la acea vreme. Institutul de Subingineri din Bistrita a functionat în localul fostului Institut de Proiectare de pe str. Ursului nr. 12-14, (in spatele blocului turn din Decebal), o clădire nouă la acea vreme care dispunea de spatii adecvate invatamantului superior, special construite pentru acea sectie de subingineri a Politehnicii din Cluj.
După revolutie, mai exact după anul 2000 , în virtutea acestei traditii a fost înfiintată la Bistrita Extensia Universitătii Tehnice din Cluj- Napoca (UTCN), care de atunci functionează în spatii improvizate in clădiri vechi improprii învătământului superior tehnic.
Achizitionarea clădirilor vechiului spital de pe bulevardul Independentei nu rezolvă problemele de spatiu cu care se confruntă Extensia Bistrita a UTCN. Incă din anul 2015, directorul Extensiei Universitare Bistriţa a UTCN- Prof. Dr. Ing. Virgil Ispas spunea urmatoarele: ”Din păcate, nu avem deloc locuri de cazare. Nu am putut lua studenţi din zona Moldovei din cauza acestui impediment că nu avem cămine studenţeşti”. De aceea ar trebui renuntat la improvizatii si construite cladiri noi care să satisfacă cerintele actuale ale învătământului politehnic. Cu alte cuvinte este evidentă nevoia acută a construirii unui Campus Universitar modern la Bistrita, cuprinzând construcții și dotări pentru învățământ, cercetare, cămine pentru studenti, locuinte pentru profesori, terenuri de sport si spatii pentru agrement etc. Un astfel de campus trebuie să dispună de o suprafată de teren generoasă care să permită amplasarea optimă a constructiilor pentru nevoile actuale si să asigure o rezervă pentru dezvoltarea de perspectivă a centrului universitar. Ceea ce poate face Primăriei Bistrița pentru un astfel de campus este să pună la dispozitie o suprafată de teren generoasă care să permită amplasarea optimă a constructiilor pentru nevoile actuale si să asigure o rezervă pentru dezvoltarea de perspectivă a centrului universitar. Mai departe un rol esential revine universitătilor care in virtutea autonomiei universitare pot depune direct proiecte pentru accesarea de fonduri europene destinate dezvoltării activitătii de invătământ si cercetare. Un exemplu de succes in acest sens este cel de la USAMV Cluj-Napoca, unde in perioada 2008-2016 au fost construite cu fonduri europene Institutul de Cercetări pentru Ştiinţele Vieţii, Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate, si Institutului de Cercetări Horticole Avansate a Transilvaniei.
De altfel nu odată politicienii au promis crearea unui campus universitar la Bistrita care să adune laolaltă extensiile universitare imprăstiate prin oras in spatii improvizate. Din păcate pană in prezent angajamentul construirii Campusului Universitar Bistrita rămane incă la faza de dorintă neonorată.
(Vezi: https://rasunetul.ro/la-bistrita-se-pun-bazele-unui-campus-universitar-comun-universitatea-babes-bolyai-si-universitatea)