INTERVIU cu Luca Someșan, președintele Consiliului Județean al Elevilor: "Bistrița este un oraș în care te poți dezvolta"

Luca nu se teme să ne spună că este partizanul unei noi ere a implicăriii elevilor în propriul lor destin . 17 ani, ochii căprui şi un suflet nobil cu ambiţii uriaşe, aşa este Luca. Este preşedinte al Consiliului Elevilor din Bistriţa-Năsăud, a câştigat menţiune specială în cadrul concursului „Juvennes Translatores”  oraganizat de instituţia  Comisiei Europene şi se implică în numeroase proiecte, însă mai multe ne va spune el într-un interviu acordat pentru InfoBistrița.

1.    Felicitări pentru concursul „ Juvennes Translatores”organizat de Comisia Europeană, unde ai obţinut menţiune specială ( în top 15 cei mai buni traducători români ai U.E). Cum a fost această experienţă?

Sincer, a fost o experienţă chiar foarte plăcută. Iniţial nu am fost atras de ceea ce-mi spusese doamna profesoară de engleză (Renata Leonte),  pentru că dumneaei organiza la noi în şcoală acest concurs. Acesta a avut subiecte actuale şi tema pe care am avut-o, de  interes european, am avut un text pe care a trebuit să-l traducem şi să-l introducem în platforma Comisiei Europene. Am avut voie cu dicţionare în format fizic, însă gradul de dificultate al concursului a stat în găsirea omologului din limba română, ca să pot traduce corect textul.

OBS. CUM a ajuns să fie organizat acest concurs? Este realizat la nivelul întregii Europe şi la noi a fost organizat doar la Bistriţa?

Comisia Europeană are o pagină dedicată doar acestui concurs şi acolo şcolile care află despre acest proiect se pot înscrie. Nu ştiu sigur câte şcoli au fost de la noi din ţară, cred că au fost peste 5 şcoli. Locurile din fiecare şcoală au fost limitate, la noi au fost 5 locuri, împărţindu-se pe cate mai multe limbi posibile, să fie cumva cât mai diversificat. Ulterior ne înscriem şi se organizează în toată Europa în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră.

2.    Când ţi-ai început mandatul de preşedinte al Consilului Județean al Elevilor Bistriţa-Năsăud de ce ai aspirat la această funcţie?

Primele mele dorinţe de a mă implica în mişcarea de reprezentare au fost în clasa a VII-a- a VIII-a, încercând să constituim o anexă a Consilului Elevilor de la nivelul liceului nostru, o structură care aparţinea de gimnaziu cumva, un grup de voluntari care ajuta Consiliul Elevilor. Ulterior, am făcut un fel de consiliu al elevilor juniori, pe care îl avem şi acum, responsabil pe partea de gimnaziu. Însă, atunci a fost dizolvat. Apoi în 2021, după ceva pauză am văzut anunţul presei că acest Consiliul Judeţan al Elevilor din Bistriţa Năsăud  face alegeri şi am intrat pe funcţia de director de departament pentru învăţământul gimnazial şi teoretic. Ulterior, în primăvara aceluiaşi an, am candidat pentru funcţia de vicepreşedinte, am condus această funcţie 6 luni, încă 6 luni preşedinte interimar, nu ales- ci numit în funcţie printr-o decizie a Consiliului Naţional al Elevilor, iar preşedinte votat cu drepturi depline sunt din luna decembrie a anului 2022

3.    Ce proiecte aveţi în derulare şi ce proiecte aţi reuşit să duceţi la bun sfârşit?

Având în vedere că în momentul în care am preluat eu Consiliul Judeţan al Elevilor în calitate de preşedinte interimar, structura noastră nu era într-o poziţie foarte favorabilă comparativ cu alte consilii judeţene, noi eram chiar slabi, mai ales impactul pe social media. Conjunctura a fost una nefavorabilă: multe demisii consecutive, am pierdut mulţi oameni în două luni. Pe mandatul meu de preşedinte interimar am reuşit în mare parte să nu las lucruri să meargă din rău în mai rău. Cu toate dificultăţile, am reuşit să facem Adunările Generale, am încheiat în martie 2022 un protocol de colaborare împreună cu serviciul de protecţie civilă şi voluntariat pentru situaţii de urgenţă din cadrul Primăriei Municipiului Bistriţa, practic am asigurat la fiecare punct de colectare  de donaţii pentru refugiaţi, sprijinul personal al consilului. Am încheiat un protocol de colaborare cu centrul Europe Direct Bistriţa-Năsăud  care este biroul de informare al Comisiei Europene de la nivel local şi funcţionează la noi în judeţ prin asociaţia Produs în Bistriţa-Năsăud, alături de ei facem proiecte şi asigurăm resurse umane şi promovare în grupurile interne de elevi. Ei ne ajută cu săli de conferinţă când avem nevoie, dar şi promovare în presa locală. Am participat alături de colegii mei la Adunările Generale ale Consiluilui Naţional al Elevilor în calitate de reprezentat al judeţului nostru. De asemenea, am participat în noiembrie 2022 la evenimentul de lansare al raportului privind implementarea statului elevului la nivel naţional. Este un raport prin care consiliul elevilor prin toate substructurile lui îl face în fiecare an şi se bazează pe consultare publică, este cea mai mare consultare publică pe teme educaţionale din România.

4.    Presupune această funcţie ascultarea doleanţelor elevilor şi transmiterea lor mai departe, în spațiul public?

Cu siguranţă presupune ascultarea doleanţelor elevilor, indiferent că vorbim de contact vizual direct, mă întâlnesc cu colegi din şcoală şi mă întreabă ce ar trebui să facă în diferite situaţii sau pur şi simplu ne scriu pe pagina de  Facebook a Consilului. Lucrul care m-a suprins plăcut este că au început să ne scrie părinţii atunci când copiii au probleme şi cumva este de bine încrederea lor.  Evident că analizăm problemele din punct de vedere „legal”, să fie în conformitate cu regulamentul şcolar. În funcţie de gravitatea lor, le dăm un răspuns obiectiv.

OBS: Mă uimeşte faptul că părinţii cumva au ajuns să vă certifice munca şi importanţa.  Când eram în liceu, noi ca elevi nu luam în seamă prea mult Consiliul Elevilor şi mă bucur că astăzi sunt schimbări vizibile.

Da, sigur. Ştii, încă muncim la acest subiect  cu încrederea, cu toate că  suntem o structură, suntem cea mai mare structură de reprezentare a elevilor din România, o structură piramidală: pornind de la nivel şcolar, de la firul ierbii, de la repezentant de clasă până la Biroul Executiv de la Consiliul Şcolar, preşedintele vine mai departe în Adunarea Generală de la Consiliul Judeţean, iar de acolo preşedintele merge mai departe în Adunarea Generală de la Consiliul Naţional. Credibilitate oferă şi faptul că putem activa la nivel naţional.

5.    Cum crede generaţia actuală că poate schimba sistemul educaţional?

Multe probleme pe care noi le vedem în sistemul de învăţământ românesc sunt probleme cu care se confruntă societatea românească, de mulţi ani. Cumva, teoria formelor fără fond caracterizează societatea românească. Ideea de a prelua modele din alte ţări mai vestice sună frumos, însă a prelua aceste modele fără a le adapta la contextul istoric pe care România îl are, de multe ori face mai mult rău tot vrem să avem învăţământ ca în Finlanda, dar nu le putem compara.  Cred că adaptarea este cea mai importantă atunci când vorbim de preluarea modelelor. O altă problemă ar fi lipsa de continuitate. Uneori, încercăm să schimbăm prea multe chestii. O altă problemă care ţine de noi ca şi societate până când nu se întâmplă ceva grav, nu luăm măsuri. De exemplu: probema consumului de droguri în rândul tinerilor. Apreciez că sunt multe ONG-uri care se implică în combaterea acestui fenomen, însă aşteptăm să se întâmple tragedii, ca să putem face ceva. Spre exemplu, în scoli nu se discută despre introducerea unor cursuri de prim-ajutor, probabil vom aştepta şi aici nişte măsuri.

Obs. Cred că, şi te întreb şi pe tine, suntem trimişi în viaţă de pe băncile liceului cu nişte fisuri extrem de mari la nivel academic, chiar şi emoţional. Nu suntem înclinaţi spre lucruri noi, nu suntem învăţaţi cu creativitatea şi nici să ne spunem punctul de vedere.  Ce crezi că ar trebui să învăţăm în şcoală despre ce se întâmplă atunci când plecăm din şcoală?

Exact cum ai spus şi tu, din păcate. Şcoala nu te pregăteşte pentru nişte skill-uri necesare secolului în care trăim, pornind de la educaţie sexuală până la cursuri de prim-ajutor sau siguranţă cibernetică. Într-adevăr, trebuie făcute nişte schimbări şi introduse noi materii. Însă, nu cum au fost propuse în proiectul de lege „România Educată” care intră iar la dezbatere.  Acolo au fost adăugate multe cuvinte copy-paste din Legea 1 şi se vede clar chestia asta. În mare parte, avem baza, sistemul educaţional îţi oferă oportunităţi, dar trebuie să ne implicăm, atât noi cât şi profesorii.  Revenind la întrebarea ta, fiecare trebuie să se îndrepte spre ceea ce îi place .

6.    Cum au reacţionat colegii tăi la schimbările survenite în sistemul educaţional de anul acesta?  Personal, m-ar fi panicat această dezorganizare, acum referindu-ne la module şi toate schimbările survenite.

Da, această dezorganizare e o problemă. Suntem în februarie  şi Statul Elevului încă nu a fost publicat, adaptat la cum arată anul şcolar, în Statutul Elevului încă se stipulează că se scade nota la purtare la 10 absenţe/semestru. Noi nu mai avem semestru, avem module. Nici directorii de şcoli, m-au întrebat şi de la Inspectoratul Școlar, cum se poate scădea nota la purtarea pe module, într-adevăr se discută cum să arate noul Statul al Elevului în Monitorul Oficial al României.

7.    Care sunt temerile elevilor cu privire la sistemul educaţional actual şi viitor, implicit?

Problemele pe care le-am enumerat, acestea ar trebuie să fie soluţionate. Pe mine mă deranjează, când spunem       „sistemul de înăţământ românesc are o problemă” ne referim implicit la Ministerul Educaţiei şi Statul Român. Eu, când vorbesc despre sistemul educaţional, îl văd precum un ansamblu care ne cuprinde pe noi, profesori, societatea în mod normal şi atunci când un sistemul întreg nu merge bine, cred că fiecare dintre noi avem ceva de spus în legătură cu asta şi ar trebui să luăm măsuri în ceea ce priveşte acest sistem. În momentul în care aruncăm cu noroi în sistemul educaţional, ar trebui să ne uităm şi la ce facem noi în acest sistem.

8.    Ce îţi doreşti să faci pe mai departe?

Îmi doresc să studiez la o facultate din România, aşa mă gândesc momentan, pe zona umanistică. Mă bazez pe faptul că în clasa a XII-a am posibilitatea de a lua examenul de Limba Germană şi cel de Limba Engleză şi cred că este în regulă, cât de cât.

9.    Cum este Bistriţa în mentalul colectiv al tinerilor?

Bistriţa este un oraş foarte frumos, inclusiv de când sunt în consiliu am văzut multe oraşe din ţară şi văzând cum arată alte oraşe, prefer Bistriţa mea. Este un oraş în care te poţi dezvolta. Îţi oferă anumite oprotunităţi, însă este uşor lipsit de activităţi pentru tineri, dar sunt multe schimbări în bine.

Interviu realizat de Gabriela Speriuș