Ileana Antonu – Portrete - Expoziție de pictură și grafică, la Muzeul Județean

Cântăreață, pictoriță, artistă, Ileana Antonu s-a născut în anul 1890 în Mărişelu (jud. Bistriţa-Năsăud). Încă de la o vârstă fragedă, Ileana este atrasă de pictură, urmând astfel o şcoală primară în Bistriţa, unde îl va avea ca mentor pe Iosef Humplik, pictor şi sculptor vienez. La nici 15 ani, se căsătoreşte cu Emil Chiffa, apreciat ziarist, poet şi muzician, totodată funcţionar superior la Banca „Coroana” din Bistriţa. Împreună cu soţul său, Ileana se mută în anul 1920 în Cluj-Napoca, continuându-şi studiile de pictură la Școala Liberă de Pictură. Concomitent, Ileana începe să studieze şi muzica, abordând un repertoriu variat, începând de la creaţiile româneşti (culte sau de inspiraţie populară) până la cele din muzica universală. Prima ei expoziţie are loc în anul 1924 la Castelul Banffy din Cluj, cea de a doua având loc în anul 1927. În anul 1929 artista părăseşte România pentru a¬-şi urma studiile în străinătate: Italia, Germania şi Franţa. În capitala Franţei, la Paris, ajunge să studieze alături de pictorul polonez Tadeusz Styka, lucrând o perioadă la Muzeul Luvru. Plecarea din ţară a însemnat şi ruptura de primul ei soţ, Emil Chiffa. Revine în ţară în anul 1931 (la vârsta de 41 de ani), cunoscându-l pe colonelul Nicolae Antonu, comandant al Inspectoratului de Jandarmi transilvănean, cu care s-a şi căsătorit, preluându-i numele. Anii care urmează îi aduc Ilenei Antonu și mai multă recunoaștere artistică. Pe plan muzical concertează în toată țara, înregistrând succes după succes. De asemenea, are expoziții de pictură în toate marile orașe ale României. Din anul 1958 Ileana Antonu se stabileşte în oraşul Sângeorz-Băi, unde îşi va trăi ultimii 13 ani din viaţă, continuând să picteze și să susțină serate muzicale la care participa întreaga comunitate. Se stinge din viață în 1971, fiind înmormântată în curtea Bisericii Ortodoxe din oraşul-staţiune. Tablourile sale sunt lăsate Casei de cultură Sângeorz-Băi, o parte dintre acestea aflându-se astăzi la Muzeul de Artă Comparată Sângeorz-Băi.

Portretele artistei evoluează de la insistența de detalii vestimentare opulente, cu accesorii vizibile și transparențele unor materiale, inclusiv peisagistica idealizată, de la subîmpărţirile tonale necesare surprinderii transparenţei materialelor, folosite în anii de tinereţe ai ucenicei, până la renunţarea încet-încet la detaliile fundalului pentru a potențializa reprezentarea personajului, simplificarea cadrului și potențializarea figurii, care devin tot mai mult o preocupare în anii maturității.

Printre cele mai reuşite portrete, riguroase şi bine închegate din punct de vedere structural, se numără şi cele realizate la Rodna Veche, portrete care pot fi admirate în această expoziţie organizată la muzeul din Maieru. În acestea artista reuşeşte în mod deosebit să surprindă în prim plan fizionomiile unor oameni simpli, fie băieţi sau fete („Savetuca”, „Iolanda”), fie femei („Bătrână din Valea Mare”, „Mărioara din Salva”, „Mamă fericită”, „Autoportret”, „Bunicuţa”) sau bărbaţi („Brigadierul din Şanţ”), fie chiar a unor personalităţi celebre cum ar fi Ludwig van Beethoven, ca să nu mai vorbim de alte portrete în care personajele reprezentate au fost luate tot de pe Valea Superioară a Someşului Mare. Faptul că pictoriţa nu insistă pe detalii de vestimentaţie, pe elementele de exterioritate, ci încearcă să contureze atitudinea şi caracterul personajelor arată o anumită înţelegere de principiu pentru arta portretistică. Preocuparea pentru construcţia expresivă bazată pe surprinderea adâncimii ochiului şi a ridurilor aduc plasticitate portretelor, iar autoportretul reușește să-și fixeze interlocutorul printr-un registru cromatic aparte, adevărat testament plastic transmis de Ileana Antonu spre timpurile noastre.

Expoziţia poate fi vizitată la Muzeul „Cuibul visurilor” Maieru, în perioada 29 august – 31 octombrie 2025, de miercuri până duminică.

Responsabil proiect:

Muzeograf, Viorel-Daniel Partene

Vă aşteptăm cu mult drag!

Manager,

Dr. Alexandru Gavrilaş