Golirea și lucrările de reabilitare la barajul din Colibița ar putea fi reluate. Investiție de peste 95 de milioane de lei

Guvernul României a adoptat proiectul de hotărâre privind reaprobarea obiectivului de investiții „Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, județul Bistrița-Năsăud” precum și a caracteristicilor principale și a indicatorilor tehnico-economici aferenți acestuia. Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA este de 95,880 milioane lei, din care 56.666 mii lei reprezintă construcţii montaj. Durata de execuție a investiţiei este de 21 de luni.Obiectivul de investiţii „Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, județul Bistrița-Năsăud” este propus de către Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor la finanţare prin Programul Operaţional Infrastrutură Mare.

La finele lunii martie 2019, Guvernul Dăncilă aproba obiectivul de investiţii „Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Colibiţa, judeţul Bistriţa Năsăud”, precum şi a caracteristicilor principale şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi acestuia, cu o valoare de aproape 235 de milioane de lei.

Obiectivul central al proiectului constă în reducerea riscului de producere a inundaţiilor în bazinul hidrografic Bistriţa, favorizate de schimbările climatice, prin aducerea la parametrii optimi de funcţionare ai acumulării Colibiţa, cu efecte asupra populaţiei, bunurilor materiale şi obiectivelor social-economice.
Măsurile vizate se referă pe de o parte la punerea în siguranţă a acumulării Colibiţa, iar pe de altă parte la protecţia împotriva inundaţiilor şi combaterea proceselor de eroziune a albiei şi malurilor în aval (râu Bistriţa şi Valea Bârgăului).

Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA) era de 234,864 milioane de lei, iar durata totală de realizare a investiţiei este de 36 de luni. Realizarea investiţiei va conduce la reabilitarea barajului Colibiţa (volum de acumulare total de 100 milioane de metri cubi), se va amenaja albia pe o lungime de 16,6 kilometri şi se vor realiza lucrări de protecţie la inundaţii pe o lungime de 19,7 kilometri.

Lucrările proiectate  la obiectivul de investiții  „Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, județul Bistrița-Năsăud” cuprind:

1. Lucrări de punere în siguranță Baraj Colibița

• Golirea lacului – etapă preliminară realizării lucrărilor și lucrări a căror realizare începe pe parcursul golirii acumulării;
• Impermeabilizarea corpului barajului – paramentul amonte;
• Reabilitarea coronamentului barajului și a instalației de iluminat;
• Refacerea instalațiilor de ventilație/electrice la galeria de injecții și drenaj
• Stabilizare maluri acumulare;
• Reabilitare/înlocuire construcții/instalații echipamente mecanice și electrice din casa golirii de fund și galeriei de acces;
• Reabilitare/înlocuire echipament mecanic;
• Reabilitare/înlocuire construcții/instalații echipamente mecanice și electrice din casa golirii de semifund și galeriei de acces;
• Intervenții arhitectură/ construcții/ instalații/ echipamente la casa barajistului;
• Realizarea stațiilor hidrometrice nou-propuse și reabilitarea stațiilor existente.

      II.        Sistem de avertizare- alarmare

Sistemul de alarmare din aval de baraj se va realiza pe terenuri din intravilan, aparținând în cea mai mare parte domeniului public. Alături de terenurile din domeniul public, amplasamentele stațiilor de alarmare de la casa barajistului și de la ISU Bistrița se află în proprietatea Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa și respectiv Ministerul Afacerilor Interne – ISU Bistrița.

Prin implementarea obiectivului de investiții „Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, județul Bistrița-Năsăud”, se pune în siguranță acumularea Colibița, având ca efecte:

-evitarea pierderilor de vieți omenești în scenariul de rupere al barajului și reducerea riscului la inundații (atât prin diminuarea hazardului, cât și a pagubelor la inundații) în 16 localități aflate aval de acumularea Colibița, de-a lungul râului Bistrița până la confluența cu râul Șieu; 1439 în risc de pierdere a vieții;

– asigurarea și protejarea resurselor de apă (Vu = 70 mil. m³);

– regularizarea debitelor și asigurarea unei stări de echilibru al regimului hidrostatic și hidrodinamic al apelor subterane, cu amenajarea celor de suprafață;

– protejarea și îmbunătățirea calității mediului și a standardelor de viață prin apărarea împotriva efectelor distructive ale apelor.

Scurt istoric

Lacul este unul artificial şi a fost realizat pe locul unei foste localităţi. Acesta a fost făcut dat în folosinţă în 1977. În anul 1979, satul este strămutat pe dealurile din apropiere, la Miţa, întrucât încep lucrările hidrotehnice, rezultatul acestora fiind acoperirea vetrei satului şi apariţia lacului de acumulare. Mai exact, pe râul Bistriţa Ardeleană se construieşte un baraj şi astfel ia naştere actualul lac Colibiţa, cu scopul de a alimenta cu apă localităţile de pe Valea Bârgăului.    Localitatea Colibiţa, situată la o altitudine de 800 de metri, a luat naştere în urmă cu peste 150 de ani. În anul 1850, pe locul unde acum se află lacul de acumulare, puteam număra doar 14 locuitori, care şi-au amenajat acolo un gater şi o biserică. Aceasta din urmă a fost ridicată în 1869.      În acelaşi an se construieşte şi un drum care leagă Colibiţa de Mureşenii Bârgăului, pentru a favoriza transportul de material lemnos. Numele de Colibiţa vine de la „colibe“, locuinţele temporare construite de primii ciobani care au transformat, fără voia lor, acest loc pitoresc într-o localitate.    În jurul anului 1918, în micuţul sat de la poalele Munţilor Bârgăului şi Călimani vine tâmplarul de origine germană W. Ianitchi, care vede potenţialul localităţii şi construieşte aici mai multe vile pentru saşii din Bistriţa. Prima vilă este construită în 1922, aceasta punând bazele unei staţiuni din ce în ce mai căutate.    Vilele şi casele de vacanţă sunt completate de aşezăminte construite de către locuitorii văii Bârgăului, aşa se face că, în 1966, localitatea are deja 689 de locuitori, pentru ca în 1974 să ajungă la 818. Locul este luat în calcul pentru relaxare şi tratament încă din 1925, când o asociaţie de medici din Cluj construieşte un sanatoriu care a funcţionat până în anul 1944, când a fost incendiat. În preajma celui de-Al Doilea Război Mondial, Colibiţa ajunge oaza de sănătate a studenţilor, orfanilor şi elevilor din întreaga Transilvanie.   Strămutarea nu a dus la dispariţia totală a satului, ci din contră la dezvoltarea acestuia în noua locaţie. După construirea lacului de acumulare apar primele vile de vacanţă pe malurile acestuia, iar Miţa, localitatea care îi adăposteşte pe cei strămutaţi, începe să fie numită Colibiţa. Locuitorii spun că şi acum, când e secetă, se poate observa în lac turla bisericii din vechiul sat inundat.