FOTO: Să cunoaștem istoria orașului! Cum era organizată Bistrița în secolul XX

Centru economic și administrativ al regiunii, Bistrița, una din cele 7 cetăți săsești din Transilvania, și-a consolidat rapid prestigiul și influența, nu doar asupra teritoriului arondat, ci prin legături comerciale și politice, și în spațiul mai larg al Transilvaniei, regatului Ungariei și țărilor vecine, îndeosebi în Moldova.

În fruntea orașului era Magistratul (Senatul) format din juzi, având in frunte judele suprem, 12 jurați și centumvirii. Judele suprem era reprezentantul orașului în Dietă. Senatorii (juzii) aveau dreptul de supraveghere în comunele arondate, atât din punct de vedere administrativ, dar și juridic. Judele și senatorii erau ajutați de către comunitatea centumvirală sau corpul bătrânilor, care avea un scop consultativ. In fruntea acestora era oratorul.

Pentru rezolvarea multiplelor sarcini ale orașului activau mai mulți funcționari, plătiți sau onorifici și erau organizate servicii (pe domenii de activitate). Un rol important în cadrul cancelariei magistratului îi revenea notarului, numit pe viața. El trebuia să știe limbile oficiale ale statului și să cunoască activitatea din domeniul administrației.

Magistratul elabora statute, care constituiau acte normative pentru locuitorii orașului și care priveau toate aspectele sociale, economice sau politice. În domeniul militar , acesta lua decizii privind organizarea apărării orașului, întreținerea zidurilor de apărare.