FOTO: 758 DE ANI , BISTRIȚA

Prima atestare documentară, care face trimitere la numele de Bistrita apare la 16 IULIE 1264, intr-un text al Curiei Papale, emis de Papa Urban al IV-lea, prin care se cerea imperativ nobilului Stefan, să renunte la pretentiile sale hegemonice asupra Bistritei si tinuturilor Rodnei. Toate bune si frumoase până pe 16 iulie , 2014 când orasul Bistrita a imlpinit 750 de ani de la prima atestare diocumentară si ar fi trebuit ca zilele orasului să marcheze jubileul “BISTRITA-750″, lucru care nu s-a intâmplat din pricina "gândirii intelepte" a fostului primar Ovidiu Cretu. Tocmai atunci acesta a contestat prima atestare documentară a Bistriţei, printr-o afirmatie de-a dreptul idioată: ”Bistriţa nu împlineşte nici un an. Este un document emis de un Papă în care se aminteşte despre Bistriţa. Dacă documentul acela ar fi zis: de acum Nosa se numeşte Bistriţa, era cu totul altceva.” (Vezi: https://timponline.ro/primarul-cretu-spune-ca-bistrita-nu-a-implinit-750...) De atunci, Zilele Bistritei s-au tinut aiurea, fără nici o logică după cum au vrut muschii fostului primar Ovidiu Cretu. Astfel, in anul 2015, Cretu schimbă din nou "zilele orasului" Bistrita fiind transformate in "Targul Mare al Bistritei". Potrivit primarului Ovidiu Cretu, denumirea de "Zilele Bistritei" era una "banala" si era nevoie de intoarcerea la traditii. Numai că sub aspect cronologic in mintea fostului edil este o mare nebuloasă. Din punct de vedere istoric , după prima atestare documentară din 16 iulie 1264 , Bistrita apare mentionată ca oras abia in anul1349 sub numele de Civitas Bysterce. La scurt timp , in anul 1353 orasul Bistrita primeste din partea regelui Ungariei Ludovic de Anjou, dreptul de a tine târg anual de 15 zile, in luna august, care in părtile locului era cunoscut sub numele de BULGIUL ANUAL, iar din1366 a primit si dreptul de a poseda pecete proprie (cap de strut incoronat cu potcoava de aur in cioc), care in vechea heraldică simbolizează comertul. Asadar, BULGIUL ANUAL, este ulterior primei atestari documentare a Bistritei din 16 iulie 1264 . Totusi BULGIUL sau Târgul Bistritei din luna august s-a tinut aproape fără intrerupere până prin anii 1970. Asta nu inseamnă ca prin revenirea la "Zilele Orasului" pe 16 iulie, actualul primar Ioan Turc să renunte la BULGIUL Bistritei. Una-i una, alta-i alta. De aceea, ar merita sa fie continuată traditia organizarii BULGIULUI ANUAL de 15 zile in a doua parte a lunii august, dar cu accentul pe partea comercială. Un astfel de târg ar putea aduce beneficii de ordin economic, cultural, turistic intr-un oras ca Bistrita care si asa nu se bucură de prea multe evenimente. Să nu uităm că Bulgiul Anual era renumit si prin balurile ce se organizau la Bistrita cu acest prilej. Târgul s-ar putea organiza in locatia Oborului de la Viisoara (Complexul Heidenfeld), iar, acest lucru s-ar putea face impreuna cu camera de comert si cu directia agricola, care ar putea sa initieze si o expozitie de masini si utilaje agricole. Aceste standuri expozitionale ar putea fi organizate inafara perimetrului pietei din Viisoara, bunaoara in incinta poligonului auto din vecinatate. Pe de alta parte Bulgiul ar putea fi un bun prilej si pentru hotelurile din oras sa beneficieze de o ocupare mai consistenta pe timpul celor 15 zile. Fara indoiala si cultura bistriteana ar putea fi beneficiara a organizarii BULGIULUI ANUAL, prin includerea in programul celor 15 zile a unor manifestari culturale traditionale.