Vineri, 27 septembrie 2024, ora 16:00, sub egida Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, a Complexului Muzeal Bistriţa – Năsăud, la Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodna, va avea loc vernisajul expoziției: „Portul popular rodnean”.
Expoziția își propune să aducă în fața publicului, aspecte cu privire la originalitatea și frumusețea portului popular specific acestei zone.
Deși, portul popular românesc are aceeași structură, componență și caracteristici în mare parte,
acestea se deosebesc și sunt unice prin croiul, forma și ornamentele specifice fiecărei regiuni.
În Ardeal, județul Bistrița-Năsăud, purtatul straielor populare în zilele de sărbătoare este o adevărată tradiție și se practică de la cel mai mic, la cel mai mare. Costumul popular are o vechime de peste o sută de ani, de cele mai multe ori lăsat moștenire, din generație în generație.
Pe lângă fondul comun, portul popular rodnean prezintă numeroase note estetice reliefate prin suplețe și ornamentații artistice, cu nuanțe și croiuri deosebite față de localitățile vecine cu care alcătuiesc aceeași zonă etnografică „Țara Năsăudului”. De altfel, aproape fiecare sat din zonă pune în evidență deosebiri mărunte la îmbrăcăminte, nuanțe după care someșenii se recunosc din ce localitate sunt.
Portul popular îl putem împărți în: portul bărbătesc și portul femeiesc deoarece piesele componente diferă.
Portul popular femeiesc este alcătuit din: năframă, cămașă brodată cu motive populare (cept), brâu, poale, frîngii, cătrință, lecăr, pieptar și opinci din piele de bou sau porc tăbăcită.
Costumul bărbătesc e mai simplu, compus dintr-o cămașă lungă, pantaloni lungi strâmți confecționați din pânză de cânepă sau bumbac, curea din piele, pieptar, cioareci, opinci sau cizme cu tureac tare numite „burger” . Pe cap purtau pălărie (clop), iar iarna căciulă (cușmă).
Confecționarea unui astfel de costum presupune o muncă de câteva luni de zile, de la țesutul pânzăturilor , brâurilor, cioarecilor până la brodatul cămășii. Țesutul este o îndeletnicire ce presupune pricepere, îndemânare si măiestrie. Tehnica de lucru a pânzăturilor țesute permite ca femeile să-și folosească propria imaginație și inventivitate.
Pe parcursul anilor, se remarcă o evoluție de la țesutul în două sau mai multe ițe la o mare varietate de tehnici pentru obținerea motivelor decorative ca de exemplu cele geometrice, florale, zoomorfe sau avomorfe. Culorile folosite în broderii sunt: roșu, negru, galben, albastru, fire de aur și argint. Cioarecii sunt confecționați din pănură albă pentru anotimpurile friguroase și din pânză în anotimpurile calde și sunt strânși pe picior după care se încalță opincile. Opincile sunt făcute din piele de vită sau porc tăbăcită, încrețite lateral, terminate la vârf cu un gurgui, prinse mai apoi pe picior cu ață de lână, în nojițe sau cu curele din piele. Pieptarul prezintă împletituri de meșină în nuanțe de roșu dar și de "sirom"- piele subțire colorată de lână sau mătase neagră.
Îmbrăcatul costumului popular de sărbătoare cu încrețitul poalelor, aranjatul pânzăturilor, încălțarea opincilor presupune un proces ce ajunge să dureze chiar câteva ore.
În expoziție alături de fotografii se vor putea admira și costume populare specifice zonei.
Expoziția va rămâne deschisă publicului vizitator în perioada 27 septembrie - 25 octombrie 2024.
COMENTARII