Diana Morar, explicaţii despre sistemul justiţiei din România: "Niciun partid politic nu are dreptul sa confiște vocea străzii"

"România are un cadru legislativ în materia justiției care este compatibil cu standardele UE privind independența sistemului judiciar, aspect pe care contestatarii de astăzi nu îl pot nega, întrucât obiectivul pentru care au militat îndelung, desființarea SIIJ, s-a produs prin adoptarea pachetului de legi aflat în vigoare. Legile justiției și desființarea SIIJ, în acord cu dreptul european și consfințite de Comisia de la Veneția, au creat un cadru normativ și institutional pe care Comisia Europeană îl consideră robust și care au avut ca efect imediat ridicarea MCV, ceea ce a permis, în mod direct, integrarea României în spațiul Schengen, devenită deziderat national după suferința pricinuită de votul negativ dat de Austria și, poate, cea mai mare realizare a noastră, ca stat membru al UE, din ultimii ani.

Cătălin Predoiu și-a exercitat mandatul de ministru al Justiției într-un moment în care România avea obligații deschise de peste 15 ani (maximul fiind de 9 ani, însă în cazul țării noastre, prelungit succesiv cu 6 ani) sub MCV și un calendar strict în PNRR. În calitate de Ministru al Justiției a livrat pachetul legislativ cerut de Comisie (noile Legi ale Justiției, corectarea codurilor penale), într-un format pe care Comisia Europeană, Comisia de la Veneția și principalii evaluatori internaționali l-au calificat drept „progres semnificativ” pentru independența justiției si lupta împotriva corupției", a transmis Diana Morar.

"Ridicarea MCV și mutarea României în mecanismul standard privind statul de drept al UE sunt, formal, rezultatul îndeplinirii acestor reforme legislative prin adoptarea lor în Parlament, în Comisia special formată din reprezentanții tuturor partidelor politice parlamentare. Astfel, la 15 septembrie 2023, prin Comunicatul de presă IP/23/4456, Comisia a anunțat formal închiderea MCV pentru România. Președinta Ursula von der Leyen a declarat: „Astăzi recunoaștem aceste eforturi, punând capăt MCV. Munca poate continua de acum înainte în cadrul ciclului anual privind statul de drept, la fel ca pentru toate statele membre.” (Comisia Europeană, IP/23/4456, 15.09.2023).

Astăzi, în consens cu cele exprimate de conducerea Comisiei Europene, în cadrul Galei Alianța 2025, organizată la Washington în scopul consolidării parteneriatului dintre România și SUA, reprezentanții americani s-au pronunțat în favoarea modelului de reformă instituțională pe care România îl oferă în Europa de Est. În acest context au fost apreciate reformele făcute în justiție care au contribuit esential la întărirea statului de drept și consolidarea parteneriatului strategic româno-american, conferind Premiul Internațional pentru Serviciu Public, dlui Vicepremier, Cătălin Predoiu, pe care îl felicit!

Pe fondul contextului creat în ultimele zile, desigur, nu lipsit de miză, a fost adus în prim plan subiectul justiție, creându-se multă controversă. Maturitatea noastră dobândită ca sumă a experiențelor anterioare în a tratata astfel de subiecte, ne obligă la a reflecta în mod obiectiv la această situație, pentru că, în caz contrar, reacțiile emoționale nu doar că sunt subiective și nu pot conduce la soluții corecte, ci, mai rău, pot profita în mod gratuit, cauzei unor interese personale și nu generale, care vizează binele cetățenilor.

Așa cum am arătat mai sus, avem confirmarea internațională că, în România, justiția este independentă prin legile în vigoare care reglementează statutul și desfășurarea activității ei.

Din acest punct încolo, felul în care puterea judecătorească: judecătorii, procurorii, CSM, Inspecția Judiciară și instanțele folosesc instrumentele create de aceste legi, ține de autonomia și responsabilitatea sistemului judiciar.

Pornind de la câteva exemple negative concrete, chiar recurente, nu putem vorbi de un fenomen, cu atât mai puțin nu ne este permis să generalizăm! Nu putem arunca o anatemă pe întreg sistemul judiciar unde peste 90% dintre magistrați respectă jurământul profesional și își desfășoară activitatea conform legii. Ținând cont de rigorile impuse de profesie, desigur aceștia poate nu sunt buni comunicatori publici, însă dacă reușim să trecem pe aspectul formal al expunerii argumentelor lor, vom constata că, pe fond, argumentele sunt complet reale și valide.

Dacă există neconcordanțe sau inadvertențe care se constată în desfășurarea activității instanțelor, acestea au la îndemână mecanisme instituționale de reglare si autoreglaj, iar dacă aceste mecanisme nu sunt suficient de eficiente, ele pot fi întărite prin imbunătățirea cadrului legislativ. Aceasta se poate realiza, în primă fază prin dialog interinstituțional și, primul care a înțeles necesitatea este Președintele Nicușor Dan, care a deschis calea dialogului direct cu actorii sistemului judiciar, magistrații, pentru a identifica nevoia reală exprimată.

Apoi, este atributul puterii legislative, a Parlamentului (reprezentanții trimiși de cetățeni la cârma țării, pentru a le reprezenta interesele prin actul legiferării), în a perfecta cadrul legal, în acord cu necesitățile reale rezultate în urma dialogului și dezbaterilor spre a înfăptui binele public.

Justiția nu se face în stradă, iar atunci când strada se exprimă, mesajul este serios și trebuie dezbătut legal și constituțional de către cei pe care cetățenii i-au ales. Niciun partid politic nu are dreptul sa confiște vocea străzii și a sfârși prin a-si satisfice interese proprii, de grup. Ar fi un act de cinism, nu de civism!", a transmis Diana Morar.