Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud: Ovidenia: Lumina de veci

În această zi Biserica sărbătorește intrarea în biserică a Maicii Domnului, Fecioara Maria. Acum se deschid cerurile și se fac praznice pentru cei care au murit de moarte năpraznică. Ziua Ovideniei (21 noiembrie) este mult așteptată mai ales de către femei, pentru că aveau prilejul să dea de pomană „lumina de veci”, lumânarea care nu […]

În această zi Biserica sărbătorește intrarea în biserică a Maicii Domnului, Fecioara Maria. Acum se deschid cerurile și se fac praznice pentru cei care au murit de moarte năpraznică.
Ziua Ovideniei (21 noiembrie) este mult așteptată mai ales de către femei, pentru că aveau prilejul să dea de pomană „lumina de veci”, lumânarea care nu se va stinge niciodată pe lumea cealaltă.
Se obișnuiește ca în această zi să se dea de pomană lumânări aprinse, însoțite de colăcei și căni cu apă sau vin, precum și „de-ale gurii și-mbrăcării” pentru ca oamenii să se asigure pentru lumea de dincolo.
Prin unele sate era îndătinat să se aprindă lumânări prin colțurile casei și să se facă pomeniri (Moșii de Ovidenie) pentru cei morți prin înec sau alte accidente, pentru cei cărora nu le-a ars lumânarea la căpătâi, când au trecut la cele veșnice. Aceste lumânări erau uneori lungi, de înălțimea unui om sau cât tocul ușii, se încolăceau în formă de spirală și ardeau toată ziua; erau identice și aveau aceeași funcționalitate ca și toiagul vieții de la înmormântări.
Ovidenia coincidea în calendarul popular cu ziua de celebrare a celei mai năpraznice divinități populare, protectoare a lupilor (Filip cel Ciunt sau Filip cel Șchiop), pentru care se săvârșeau ritualuri speciale în vederea feririi oamenilor de furia lupilor, și pentru ocrotirea oilor de atacurile acestor sălbăticiuni.
Aceasta este ziua propice pentru prognozări meteorologice; dacă ningea se considera că iarna va fi grea, iar de era senin, vara viitoare avea să fie secetoasă.
Ziua se ținea și pentru sănătatea ochilor, oamenii duceau la biserică câte un fuior de cânepă spre sfințire, cu care apoi se ștergeau la ochi în caz de nevoie.
Această sărbătoare, în versiune populară marca un scenariu ritual de renovare a timpului îmbătrânit, acum, când ne îndreptăm către sfârșitul anului.
 
Material îngrijit de etnolog prof. Emilia Ometiță, șef – Biroul Cultură Tradițională, Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud.
Sursă text: Mihai Camilar, „Calendarul popular bucovinean”, Ed. Mușatinii, Suceava, 2012, pag. 270-271.

Etichetele acestui articol sunt Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud

COMENTARII


CELE MAI CITITE ȘTIRI


ULTIMELE COMENTARII

Florin

08.02.2026

Un țăran care să da drept Jurnalist, și de fapt i un frustrat care caută să facă rău altora. Tu cum ești înfometat, cum și zici tu singur despre tine, nu ai cum să știi despre shaorma, că tu ești învățat cu mămăligă ! Cat despre comentariile tale, cred că la...

Am testat shaorma de la Mama Manu Bistrița

eu și psd

07.02.2026

pă de ce plângeti acuma nu ați mers mână în mână cu cei de la psd? nu cumva cei de la psd vau dat voturi la alegeri?

Nicolae Predescu: "Mulți aleși locali și județeni AUR sunt îndreptați spre PSD și PNL" (VIDEO)

Adi Pop - antiecologist

05.02.2026

Unchiașul sfertodoct, troglogist sună mai potrivit decât eco -logist. Ecologiștii zero barat

Kelemen Hunor cere reducerea taxelor: “Limita de suportabilitate a fost depășită”

Acest site folosește cookies

Alegeți care tipuri de cookies să fie utilizate; site-ul folosește cookies pentru a examina traficul și activitățile utilizatorilor de pe acest web-site, pentru marketing și pentru a oferi funcționalitate de tip social media. Citește mai multe despre cookie-uri

Necesare
Funcționalitate
Analiză
Marketing