Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud: Obiceiuri și superstiții de Ziua Ecaterinei

25 noiembrie este Ziua Ecaterinei, iar cu această dată sunt asociate o mulțime de obiceiuri populare, tradiții și preziceri, încă din perioada medievală. Este una dintre cele mai cunoscute zile onomastice celebrate în cultura maghiară, probabil datorită locului pe care îl are în calendarul anual: momentul când se termină ceva (perioada lucrărilor de toamnă, a petrecerilor) și încep pregătirile pentru Crăciun.

Pe vremuri, de Ziua Ecaterinei au avut loc ultimele baluri și nunți ale anului, după această zi, toţi locuitorii satului, se pregăteau pentru sărbătoarea Adventului (din lat. “adventus” – „sosire”, este perioada celor patru săptămâni de așteptare dinaintea Crăciunului).

 

Se spune că este o zi în care se pot face vrăji de dragoste. Fetele puneau ramura unui pom fructifer în apă, iar dacă înflorea până la Crăciun, tradiţia populară zicea că această fată va avea bucuria de a se căsători anul viitor.

Potrivit credințelor populare: „dacă va fi vreme ușoară și ploioasă de Ziua Ecaterinei, Crăciunul va fi rece și cu zăpadă” sau „dacă de Ecaterina va fi gheață, Crăciunul va fi umed”, iar „dacă Ecaterina strălucește frumos, Crăciunul va înota în apă”.

 

În ziua de 25 noiembrie a fost interzisă munca în multe locuri, în special munca legată de învârtirea roților. Legenda spune că Sfânta Ecaterina din Alexandria a fost condamnată la moarte prin tragere pe roată, dar la atingerea ei, roata s-a spulberat. (Sfânta Ecaterina este considerată ocrotitoarea morilor și a producătorilor de roți). În multe așezări, morile au fost închise de Ziua Ecaterinei, iar pe alocuri nici căruțele nu erau folosite, pentru a evita folosirea roţilor conform superstiţiei locale.

  

 

Photo Credit: https://hu.wikipedia.org/wiki/Alexandriai_Szent_Katalin

Postare propusă și material îngrijit de Szabó Dalma, referent de specialitate cultura minorităților naționale – Biroul Cultură Tradițională, Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.