Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud: Evreii din Bistrița (FOTO)

„Populația evreiască s-a numărat întotdeauna printre grupările etnice cele mai numeroase ale orașului nostru. Astfel, cu prilejul recensământului din anul 1930, ei se situau pe locul trei, după români și germani, numărând 2177 de suflete, ceea ce reprezenta peste 15 procente dintre bistrițeni.

Deși azi pare greu de crezut, până la îndoctrinările politice și rasiale din preajma celui de-al Doilea Război Mondial și a perioadei bolșeviste, divergențe de natură etnică nu existau. Am copilărit, jucându-ne pe aceeași stradă, ani de-a rândul, copii de sași, români, evrei, maghiari și nu-mi amintesc nici un diferend legat de apartenență etnică. Câștigul a fost benefic pentru toți copiii, deoarece pe lângă limba română am învățat în mare măsură limbile celorlalți.

În perioada interbelică, nu exista în Târgul Bistriței nici un orășean matur care să nu se descurce în cel puțin două limbi din cele ale concetățenilor de alte etnii. În îndelungata ei existență pe aceste plaiuri, comunitatea evreilor a ajuns să sufere tocmai datorită smereniei și îngăduinței lor tradiționale.

Comunitatea, fiind puternică, reușește în anul 1856 să edifice Sinagoga Bistrița, tot acum fiind construită vis-a-vis și casa rabinului, ca și baia rituală.

 

Mulți au fost cei de o aleasă omenie și de o probitate profesională incontestabilă din rândul populației evreiești.

Din păcate, în ziua de 3 mai 1944, evreii din Bistrița, Năsăud și satele din jur, au fost aduși în Lagărul din Bistrița „Stromboli”, unde au murit în doar 7 zile peste 300 de oameni datorită condițiilor inumane în care au fost ținuți cei 6300 de evrei aduși aici. În scurtă vreme, la 10 mai, peste 7000 de evrei din județul nostru au fost trimiși în lagărele de exterminare din Birkenau-Auschwitz. Dintre ei, puțini s-au mai întors, iar din aceștia cea mai mare parte s-au dus în Țara Sfântă cu dorul meleagurilor noastre.

Pentru ei se roagă astăzi și cei câțiva evrei bistrițeni, când sănătatea și bunul Dumnezeu îi ajută să se adune, ca să săvârșească slujba de sabat, la Sinagoga din oraș.”

 

 

Sursă text: Oskar Skrabel, „Bistrița – nostalgii citadine”, Editura Charmides, Bistrița, pag. 220.

Photo credit: Arhiva Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud și https://digitalcollections.nypl.org

Postare propusă și material îngrijit de Dalma Szabó, Referent Cultura Minorităților, Biroul Cultură Tradițională – Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.