Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud: Drumuri pastorale (FOTO)

„Mișcările turmelor între munte și câmpie, pe trasee fixate din vremuri imemorabile, au generat «drumurile oilor», frecvent atestate de toponimie. Legendele populare caută să explice originea acestor drumuri: «Plecând ciobanii cu oile din munte la șes, a rămas acolo o oaie șchioapă singură. Aceasta a plecat pe urmele celorlalte și le-a ajuns în Baltă. De aceea i se zice Drumul Oii» sau: «Turcii, jefuind Țara, au luat și un miel de la o oaie. Oaia s-a luat după ei, zbierând, iar trăgându-și coada pe pământ a format o dâră numită apoi Drumul Oilor».

Drumurile pastorale erau cunoscute sub diferite denumiri: Drumul Oii, Drumul Lânii, Drumul Untului, Drumul Putinei cu Brânză, Drumul Mocănesc, Plaiul Oilor. Aceste drumuri aveau direcție radiară, cu plecare din satele pastorale carpatice și cu puncte terminus aflate uneori la peste 1000 de km distanță. Ele urmau atât văile râurilor, cât și plaiurile și cumpenele apelor.

Orientarea pe aceste drumuri nu era o treabă ușoară. De aceea, pe drumurile pastorale, ciobanii ridicau cruci de piatră ce serveau la orientarea turmelor și la aprecierea distanțelor prin zilele și săptămânile de mers.

Păstorul era un om umblat care știa cum merge lumea, scotocitor, hotărât în orice clipă la descălecări, oricât de îndrăznețe și oricât de îndepărtate.”

 

Sursă text: Ion Ghinoiu, „Calendarul țăranului român – Zile și mituri”, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2017, pp. 327-328.

Photo credit: Sorin Onișor, https://www.ramnicuvalceaweek.ro/drumul-secret-care…/ și Smaranda Mureșan.

Postare propusă și material îngrijit de etnolog drd. Smaranda Mureșan, cercetător științific, Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.