Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud: Cântecul de leagăn

Ca specie a cântecului liric, cântecul de leagăn a luat naștere din necesitatea de a crea o atmosferă de liniște, de monotonie, necesară adormirii copilului mic. Dragostea duioasă a mamei, speranțele și visele ei legate de viitorul copilului, ca și stările sufletești intime, sentimentele si gândurile sale sunt exprimate prin tematica literară, uneori în forme […]

Ca specie a cântecului liric, cântecul de leagăn a luat naștere din necesitatea de a crea o atmosferă de liniște, de monotonie, necesară adormirii copilului mic. Dragostea duioasă a mamei, speranțele și visele ei legate de viitorul copilului, ca și stările sufletești intime, sentimentele si gândurile sale sunt exprimate prin tematica literară, uneori în forme idilice, constituind astfel, documente artistice valoroase pentru studierea psihologiei femeii și a vieții poporului din epocile trecute.
 
Cântecul de leagăn, aparține celor mai vechi creații, fapt dovedit prin structura sa muzicală simplă și modul de construcție a sistemelor sonore. Ele se transmit, ca și celelalte genuri, pe perioade de timp îndelungate. Sensibilitatea feminină își pune amprenta în realizarea artistică a acestui gen.
 
Cele mai simple cântece de leagăn conțin teme poetice specifice, care au o mare stabilitate alături de care s-au creat și forme mai ample, apropiate ca imagini și realizare artistică, de cântecul propriu-zis. Astfel, într-un impresionant monolog liric, în ambianța intimă din preajma leagănului, mama își deapănă gândurile în versuri duioase care exprimă stări sufletești complexe: dragostea pentru copil, pentru soțul plecat la muncă sau la război, necazurile și grijile personale, amintirea celor dispăruți, viziunea poetică a viitorului fericit al copilului.
 
Material îngrijit de prof. Cristina Bălan, referent – Muzică, Biroul Cultură Tradițională, Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.
 
Sursă text: Comișel Emilia, „Curs de folclor muzical”, vol. I, Ed. Muzicală, București; Constantin Zamfir, Victoria Dosios, Elisabeta Moldoveanu-Nestor, ,,132 Cântece și jocuri din Năsăud”, Ed. Muzicală, 1958.
  

Etichetele acestui articol sunt Cântecul de leagăn,Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud

COMENTARII


CELE MAI CITITE ȘTIRI


ULTIMELE COMENTARII

Balan Marius- ecologist

17.05.2025

Doamna DIANA MORAR. Am ramas cu gura cascata si cu ochii holbati cand am descoperit asa banal ca doi avocati din tagma d-vs voteaza cu astfel de specimene. Nu pot sa cred ca acesti oameni cu meserii liberale se pot rasuci in halul acesta. Nu pot sa cred ca un avocat nu intele...

Diana Morar, reacție după derapajul lui Simion: "Folosește o afecțiune medicală ca pe o injurie! Sunt mama unui copil cu autism"

Sergiu

16.05.2025

Cele patru pasaje rutiere subterane nu rezolvă problema fluidizării traficului de pe traseul DN 17, care traversează orasul Bistrița. Pentru descongestionarea circulatiei auto este nevoie de mai multe „coridoare de mobilitate” care să traverseze orasul pe lungime, ad...

Studiile de fezabilitate pentru cele patru pasaje din Bistrița au fost aprobate

Balan Marius- ecologist

16.05.2025

Varga Daniela

15.05.2025

Acest site folosește cookies

Alegeți care tipuri de cookies să fie utilizate; site-ul folosește cookies pentru a examina traficul și activitățile utilizatorilor de pe acest web-site, pentru marketing și pentru a oferi funcționalitate de tip social media. Citește mai multe despre cookie-uri

Necesare
Funcționalitate
Analiză
Marketing