Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud: Cântecul de leagăn

Ca specie a cântecului liric, cântecul de leagăn a luat naștere din necesitatea de a crea o atmosferă de liniște, de monotonie, necesară adormirii copilului mic. Dragostea duioasă a mamei, speranțele și visele ei legate de viitorul copilului, ca și stările sufletești intime, sentimentele si gândurile sale sunt exprimate prin tematica literară, uneori în forme […]

Ca specie a cântecului liric, cântecul de leagăn a luat naștere din necesitatea de a crea o atmosferă de liniște, de monotonie, necesară adormirii copilului mic. Dragostea duioasă a mamei, speranțele și visele ei legate de viitorul copilului, ca și stările sufletești intime, sentimentele si gândurile sale sunt exprimate prin tematica literară, uneori în forme idilice, constituind astfel, documente artistice valoroase pentru studierea psihologiei femeii și a vieții poporului din epocile trecute.
 
Cântecul de leagăn, aparține celor mai vechi creații, fapt dovedit prin structura sa muzicală simplă și modul de construcție a sistemelor sonore. Ele se transmit, ca și celelalte genuri, pe perioade de timp îndelungate. Sensibilitatea feminină își pune amprenta în realizarea artistică a acestui gen.
 
Cele mai simple cântece de leagăn conțin teme poetice specifice, care au o mare stabilitate alături de care s-au creat și forme mai ample, apropiate ca imagini și realizare artistică, de cântecul propriu-zis. Astfel, într-un impresionant monolog liric, în ambianța intimă din preajma leagănului, mama își deapănă gândurile în versuri duioase care exprimă stări sufletești complexe: dragostea pentru copil, pentru soțul plecat la muncă sau la război, necazurile și grijile personale, amintirea celor dispăruți, viziunea poetică a viitorului fericit al copilului.
 
Material îngrijit de prof. Cristina Bălan, referent – Muzică, Biroul Cultură Tradițională, Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.
 
Sursă text: Comișel Emilia, „Curs de folclor muzical”, vol. I, Ed. Muzicală, București; Constantin Zamfir, Victoria Dosios, Elisabeta Moldoveanu-Nestor, ,,132 Cântece și jocuri din Năsăud”, Ed. Muzicală, 1958.
  

Etichetele acestui articol sunt Cântecul de leagăn,Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud

COMENTARII


CELE MAI CITITE ȘTIRI


ULTIMELE COMENTARII

Ieremie Ștefan

01.09.2026

Ivan Turbincă

01.09.2026

Iar sare haplea de Ivan din păpușoi, el a făcut tot, fără el nu se putea nimic, el știe tot, cu el outem dormi liniștiți, mai mare porc ipocrit, impostor și mincinos ca el numai Ponta era, nu vă e deloc rușine hienelor PSD, las că vin alegerile, haită de hoți ce aț...

Bogdan Ivan: "800 de oameni au șansa să se întoarcă la muncă. Romgaz preia activitatea de producție a Azomureș"

ecologistul

01.09.2026

Cand pui la dispozitie un serviciu special ca 112 poti sa te astepti sa fie folosit in special de IDIOTII FUNCTIONALI care in loc de caine vad urs si invers. Sa ne asteptam in scurt timp cand se va suna si pentru prezenta unui arici sau a unei lacuste in trecere prin dreptul id...

Alarmă la Lacul Lala Mic: trei tineri au sunat la 112, speriați de un „urs” care, s-a dovedit a fi un câine

Acest site folosește cookies

Alegeți care tipuri de cookies să fie utilizate; site-ul folosește cookies pentru a examina traficul și activitățile utilizatorilor de pe acest web-site, pentru marketing și pentru a oferi funcționalitate de tip social media. Citește mai multe despre cookie-uri

Necesare
Funcționalitate
Analiză
Marketing