Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud: Cântecul de leagăn

Ca specie a cântecului liric, cântecul de leagăn a luat naștere din necesitatea de a crea o atmosferă de liniște, de monotonie, necesară adormirii copilului mic. Dragostea duioasă a mamei, speranțele și visele ei legate de viitorul copilului, ca și stările sufletești intime, sentimentele si gândurile sale sunt exprimate prin tematica literară, uneori în forme […]

Ca specie a cântecului liric, cântecul de leagăn a luat naștere din necesitatea de a crea o atmosferă de liniște, de monotonie, necesară adormirii copilului mic. Dragostea duioasă a mamei, speranțele și visele ei legate de viitorul copilului, ca și stările sufletești intime, sentimentele si gândurile sale sunt exprimate prin tematica literară, uneori în forme idilice, constituind astfel, documente artistice valoroase pentru studierea psihologiei femeii și a vieții poporului din epocile trecute.
 
Cântecul de leagăn, aparține celor mai vechi creații, fapt dovedit prin structura sa muzicală simplă și modul de construcție a sistemelor sonore. Ele se transmit, ca și celelalte genuri, pe perioade de timp îndelungate. Sensibilitatea feminină își pune amprenta în realizarea artistică a acestui gen.
 
Cele mai simple cântece de leagăn conțin teme poetice specifice, care au o mare stabilitate alături de care s-au creat și forme mai ample, apropiate ca imagini și realizare artistică, de cântecul propriu-zis. Astfel, într-un impresionant monolog liric, în ambianța intimă din preajma leagănului, mama își deapănă gândurile în versuri duioase care exprimă stări sufletești complexe: dragostea pentru copil, pentru soțul plecat la muncă sau la război, necazurile și grijile personale, amintirea celor dispăruți, viziunea poetică a viitorului fericit al copilului.
 
Material îngrijit de prof. Cristina Bălan, referent – Muzică, Biroul Cultură Tradițională, Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.
 
Sursă text: Comișel Emilia, „Curs de folclor muzical”, vol. I, Ed. Muzicală, București; Constantin Zamfir, Victoria Dosios, Elisabeta Moldoveanu-Nestor, ,,132 Cântece și jocuri din Năsăud”, Ed. Muzicală, 1958.
  

Etichetele acestui articol sunt Cântecul de leagăn,Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud

COMENTARII


CELE MAI CITITE ȘTIRI


ULTIMELE COMENTARII

Bălan Marius - Cloșca - antiecologist

02.11.2026

Gardul ăla horror este fix ca și gardul iadului, iar edilul spân ne spune de „locurile în care se odihnesc”, el știe asta clar, ce mai încolo încoace. El „face apel”, el „conchide” pentru noi. Măgarul ăsta nu știe bine limba română sau să se iscălească...

Capela mortuară de pe strada Tărpiului a trecut printr-un proces amplu de reabilitare

Ani Liliana

30.10.2026

Felicitari , sa reușiți sa realizați tot ce vedeți cu ochii mintii !

BISTRIŢA. Zona din vecinătatea Finanțelor, modernizată rapid de Primărie. Gabriel Lazany: "Schimbarea se vede deja" (VIDEO)

Bălan Marius - Cloșca - antiecologist

29.10.2026

Iar nu ți-ai luat pastilele taică și vorbești rumegușuri, vezi că există 112 pentru accesele de dementia

Senatorul Cristian Nicula: "Forumul Orașelor Mici - un eveniment despre oameni, comunități, viziune și viitor"

Bălan Marius - Cloșca - antiecologist

29.10.2026

Cifrele pe segmente de vârstă spun totul, după 40 de ani, ești gata în Românistan, succes cu loazele leneșe 20- 25 de ani care nu știu să facă nimic decât să stea pe banii părinților și pe telefon

Rata şomajului în Bistriţa-Năsăud, la sfârșitul lunii septembrie 2026

Acest site folosește cookies

Alegeți care tipuri de cookies să fie utilizate; site-ul folosește cookies pentru a examina traficul și activitățile utilizatorilor de pe acest web-site, pentru marketing și pentru a oferi funcționalitate de tip social media. Citește mai multe despre cookie-uri

Necesare
Funcționalitate
Analiză
Marketing