Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud: Cântecul de leagăn

Ca specie a cântecului liric, cântecul de leagăn a luat naștere din necesitatea de a crea o atmosferă de liniște, de monotonie, necesară adormirii copilului mic. Dragostea duioasă a mamei, speranțele și visele ei legate de viitorul copilului, ca și stările sufletești intime, sentimentele si gândurile sale sunt exprimate prin tematica literară, uneori în forme […]

Ca specie a cântecului liric, cântecul de leagăn a luat naștere din necesitatea de a crea o atmosferă de liniște, de monotonie, necesară adormirii copilului mic. Dragostea duioasă a mamei, speranțele și visele ei legate de viitorul copilului, ca și stările sufletești intime, sentimentele si gândurile sale sunt exprimate prin tematica literară, uneori în forme idilice, constituind astfel, documente artistice valoroase pentru studierea psihologiei femeii și a vieții poporului din epocile trecute.
 
Cântecul de leagăn, aparține celor mai vechi creații, fapt dovedit prin structura sa muzicală simplă și modul de construcție a sistemelor sonore. Ele se transmit, ca și celelalte genuri, pe perioade de timp îndelungate. Sensibilitatea feminină își pune amprenta în realizarea artistică a acestui gen.
 
Cele mai simple cântece de leagăn conțin teme poetice specifice, care au o mare stabilitate alături de care s-au creat și forme mai ample, apropiate ca imagini și realizare artistică, de cântecul propriu-zis. Astfel, într-un impresionant monolog liric, în ambianța intimă din preajma leagănului, mama își deapănă gândurile în versuri duioase care exprimă stări sufletești complexe: dragostea pentru copil, pentru soțul plecat la muncă sau la război, necazurile și grijile personale, amintirea celor dispăruți, viziunea poetică a viitorului fericit al copilului.
 
Material îngrijit de prof. Cristina Bălan, referent – Muzică, Biroul Cultură Tradițională, Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.
 
Sursă text: Comișel Emilia, „Curs de folclor muzical”, vol. I, Ed. Muzicală, București; Constantin Zamfir, Victoria Dosios, Elisabeta Moldoveanu-Nestor, ,,132 Cântece și jocuri din Năsăud”, Ed. Muzicală, 1958.
  

Etichetele acestui articol sunt Cântecul de leagăn,Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud

COMENTARII


CELE MAI CITITE ȘTIRI


ULTIMELE COMENTARII

Alin Colț

15.02.2026

Las că vin alegerile, hoților ! Să luați un scor cu o cifră și să dispăreți la covrigăria din Buzău și la electrocutatul pervers Grindeanu tăticu vostru.

Ministrul Bogdan Ivan, despre un nou protocol cu o companie din SUA: „Suntem pe primul loc în UE în materie de minerale rare”

Monica Săsărman

15.02.2026

Mai există o panaramă, senatorul melcilor neales de nimeni, piticul mârlan Nicula, altă somitate nulă

Ministrul Bogdan Ivan, despre un nou protocol cu o companie din SUA: „Suntem pe primul loc în UE în materie de minerale rare”

Relea Piticu

15.02.2026

Uite-l și pe big zero Bogdănel a lu Ciolacu: ești și tu aici Bogdănel? Mai bun exemplu de țeapă PSD nu există decât acest Ivan gol. Ministrul jolly joker, bun la toate, în fapt zero barat.

Ministrul Bogdan Ivan, despre un nou protocol cu o companie din SUA: „Suntem pe primul loc în UE în materie de minerale rare”

Mihai H.

14.02.2026

Sunt dezvoltatori care una zic, alta fac. De ce nu scrieti despre ei?

La ce să fii atent când cumperi un apartament într-un bloc nou, de la dezvoltator

Acest site folosește cookies

Alegeți care tipuri de cookies să fie utilizate; site-ul folosește cookies pentru a examina traficul și activitățile utilizatorilor de pe acest web-site, pentru marketing și pentru a oferi funcționalitate de tip social media. Citește mai multe despre cookie-uri

Necesare
Funcționalitate
Analiză
Marketing