Bogdan Ivan îi dă replica Oanei Gheorghiu, pe tema Electrocentrale Craiova: "Acestea sunt faptele"

"Doamna Oana Gheorghiu confundă o postare pe Facebook cu realitatea juridică și administrativă a Electrocentrale Craiova. În online e ușor să arunci acuzații, dar responsabilitatea guvernamentală nu se exercită din postări, iar companiile statului nu funcționează după impresii aruncate în spațiul public, ci după documente oficiale, acționariat, obligații legale și decizii asumate. Electrocentrale Craiova este o companie a statului român. Statul deține 77,15% prin Ministerul Energiei. Fondul Proprietatea are 21,55%. Primăria Craiova nu face parte din acționariat. Nu conduce compania. Nu semnează memoranduri. Nu aprobă finanțări. Nu decide asupra certificatelor CO2", a transmis Bogdan Ivan.

"Asta nu este o opinie politică. Este structura oficială a companiei și poate fi verificată de oricine.

În 2023, Ministerul Energiei, condus atunci de PNL, a semnat contractul pentru noua centrală pe gaz de 295 MW de la Craiova: investiție de peste 1,52 miliarde lei cu TVA, din care aproape 983 milioane lei cu TVA finanțare nerambursabilă prin PNRR. Iar capacitatea proiectului respecta logica decarbonizării prevăzută în PNRR: înlocuirea grupurilor existente pe cărbune cu o capacitate similară, mai puțin poluantă, pe gaz.

Deci problema nu a fost dimensiunea proiectului. Problema a fost că Ministerul Energiei nu a gestionat proiectul la timp și realist, raportat la termenele foarte scurte din PNRR și la complexitatea unei investiții energetice majore. Iar când calendarul devine imposibil, constructorii nu vin să își asume riscuri pe care statul nu le-a calibrat corect. Tot Guvernul României trebuia să asigure contribuția proprie și cheltuielile neeligibile ale proiectului. Nu Primăria Craiova. La fel cum tot Guvernul trebuia să găsească soluții pentru plata certificatelor CO2 și pentru menținerea în funcțiune a uneia dintre capacitățile importante pentru Sistemul Energetic Național.

Pentru că Electrocentrale Craiova nu înseamnă doar apă caldă și căldură. Produce energie electrică pentru sistemul național, iar energia termică este rezultatul cogenerării, mecanism pentru care statul acordă inclusiv bonusuri specifice.

Certificatele CO2 sunt obligații legale pentru emisiile generate de producția pe cărbune. Cu alte cuvinte, dacă produci energie pe cărbune, plătești pentru emisiile produse. Iar acești bani ajung tot la stat, nu la Primăria Craiova.

În 2024, compania a fost obligată să împrumute aproape un milion de certificate CO2, pentru că nu avea aproximativ 70 de milioane de euro necesare achiziției lor. Pentru asta au fost puse garanție activele companiei la EximBank. Nu pentru „alte cheltuieli”. Nu pentru povești lansate politic. Ci pentru a putea continua să funcționeze.

În 2025, când am preluat portofoliul Energiei, am propus prin memorandum alocarea fondurilor necesare pentru plata certificatelor CO2, pentru reparații și pentru achiziția cazanelor de apă fierbinte necesare trecerii iernii.

În ultimele luni, împreună cu doamna primar Olguța Vasilescu am căutat soluții ca oamenii să nu mai sufere de frig în Craiova. Din păcate soluțiile noastre nu au fost “primite” cu “brațele deschise” de guvern, poate pentru că erau “soluțiile PSD”. Și da, Primarul Olguța Vasilescu a fost singurul om politic care “a încasat” acest insucces al Ministerului Energiei din 2023 și tot omul care a căutat zilnic soluții!

Acestea sunt faptele", a explicat Bogdan Ivan.

"Poți avea opinii politice diferite. Dar nu poți muta responsabilitatea unei companii de stat în curtea unei primării doar pentru că dă bine într-o declarație publică. Mai ales când documentele oficiale arată exact contrariul", a transmis deputatul PSD.

Oana Gheorghiu are, marţi, o postare pe Facebook intitulată ”De la oportunitate la dezastru: Povestea Electrocentrale Craiova”. „În 2023, România avea şansa să primească GRATIS, prin PNRR, 162 de milioane de euro pentru o centrală nouă, modernă, pe gaz la Craiova. Bani europeni, nerambursabili”, scrie viepremierul interimar, potrivit news.ro. Gheorghiu precizează că trebuiau organizate licitaţiile, trebuia începută construcţia şi trebuiau respectate termenele.

„Licitaţiile au fost anulate şi niciun constructor nu a vrut să îşi asume proiectul în condiţiile create. România a pierdut finanţarea de 162 milioane Euro”, a mai transmis Gheorghiu. Potrivit acesteia, datoriile companiei au explodat de la 250 milioane lei la aproape 1 miliard lei într-un singur an, compania a pierdut 433 milioane lei într-un singur an, instalaţiile, vechi de peste 40 de ani, s-au degradat şi mai mult, iar iarna trecută, zeci de mii de oameni au rămas fără căldură.

Vicepremierul explică cum s-a ajuns aici: „Conducerea companiei a fost preluată în 2024 de o directoare numită politic, fără experienţă tehnică directă în energie. Sub managementul politic, compania s-a prăbuşit financiar, a pierdut finanţarea europeană, a acumulat datorii uriaşe şi a ajuns în insolvenţă (decembrie 2025)”, se mai arată în postare.