Bistrițeanul Marius Negrea, condamnat definitiv la închisoare. Era liderul unei rețele de traficanți de droguri

Bistrițeanul Marius Viorel Negrea (47 de ani), a fost condamnat la 16 ani și 3 luni închisoare, alături de alți patru cetăţeni români care făceau făceau parte dintr-o grupare de traficanţi de droguri de mare risc, considerată o „ramură” europeană a cartelului Sinaloa din Mexic. Hotărârea definitivă a fost pronunţată joi, 16 februarie 2022, la Curtea de Apel Cluj-Napoca, inculpaţii fiind din Bistriţa Năsăud, Mureş şi Alba.

Negrea Marius Dorel (47 ani, liderul grupării) a primit pedeapsa rezultantă de 15 ani şi 3 luni de închisoare pentru trafic de droguri de mare risc şi constituirea unui grup infracţional organizat. Cociobea Alexandru (46 ani) a fost codnamnat la pedeapsa rezultantă de 8 ani şi 8 luni de închisoare pentru complicitate la trafic de droguri de mare risc şi constituirea unui grup infracţional organizat.

Popa Ilie Sorin (57 ani) a primit 8 ani de închisoare, iar Zsigmond Francisc (40 ani) a fost condamnat la 13 ani după gratii. Costea Costel (31 ani) a primit cea mai blândă pedeapsă – 4 ani în regim de detenţie.

Potrivit anchetatorilor, liderul grupării (Negrea Marius Viorel) ar fi avut legături cu furnizori de cocaină din America de Sud şi cu clienţi din Marea Britanie. Inculpaţii erau şoferi pe TIR-uri şi transportau droguri, în special cocaină, spre Marea Britanie. De la acesta, instanţa a dispus confiscarea specială a sumei de 276.000 euro sau contravaloarea acestei sume la data plăţii efective. Cei cinci mai trebuie să plătească şi cheltuieli judiciare în valoare totală de peste 100.000 lei. Pe fond, Tribunalul Bistriţa-Năsăud a eliminat din dosar toate interceptările ca urmare a deciziei CCR prin care nicio probă obţinută cu sprijinul SRI nu mai poate fi utilizată.

Gruparea din care făceau parte românii ar fi avut legătură cu Cartelul Sinaloa, din Mexic, condus în perioada sa de glorie de ”El Chapo” Joaquín Guzman, unul dintre cele mai violente şi mai puternice din lume.

Potrivit anchetatorilor, Marius Negrea ar fi avut legături cu furnizori de cocaină din America de Sud şi cu clienţi din Marea Britanie. Şoferii preluat drogurile din porturi olandeze şi belgiene şi trebuiau să le transporte în Marea Britanie. Ziarul britanic The Times scria în 2017, citând National Crime Agency, că o ramură europeană a cunoscutului cartel a format o alianţă cu o grupare cu nume neindentificat din România, capabilă ”să aducă săptămânal cantităţi mari de cocaină în Marea Britanie, folosind autotrenuri”. În luna decembrie 2016, Negrea a constituit împreună cu inculpaţii Zsigmond Francisc şi un alt bărbat cercetat de autorităţile germane, la iniţiativa să, un grup infracţional organizat, ce a acţionat de pe teritoriul României dar şi din străînătate, in cadrul căruia fiecare trebuia să desfăşoare activităţi specifice pentru preluarea drogurilor, realizarea transporturilor de droguri de risc şi de mare risc până la destinatar, precum şi predarea lor la destinaţie, pentru a obţine importante sume de bani, cu scopul de a trafica droguri de risc (ketamina şi cannabis) şi de mare risc (cocaină). Ulterior au aderat la grupare şi ceilalţi trei şoferi români. Pentru transportul drogurilor era preferată ruta Olanda-Marea Britanie, fiind folosiţi conducători de autotrenuri cetăţeni români, angajaţi la diverse companii de transport. Până la dată acţiunii, au fost capturate peste 200 de kg. de canabis, 50 de kg. de ketamina şi 55 de kg. de cocaină de către autorităţile din Spania, Franţa şi Marea Britanie. Valoarea drogurilor confiscate depăşeşte 10 milioane de euro.

În luna septembrie a anului 2017, o amplă acţiune a forţelor de ordine române în cooperare cu cele internaţionale se desfăşura în mai multe state din Europa, în Bistriţa-Năsăud şi într-un sat de lângă Zlatna, la Feneş. În paralel au mai fost efectuate 9 percheziţii în Bistriţa-Năsăud, Neamţ şi în Germania, Marea Britanie şi Olanda de către procurorii DIICOT şi forţele de ordine de la Europol şi Eurojust. Potrivit procurorilor DIICOT, din cercetări ar fi reieşit că liderul grupării avea legături cu furnizorii de cocaină din America de Sud şi cu clienţi din Marea Britanie. Cercetările au fost iniţiate în luna februarie 2016, iar pentru documentarea activităţii infracţionale a fost demarată o cooperare internaţională, prin intermediul Europol şi Eurojust, cu Germania, Marea Britanie, Spania, Belgia şi Olanda.