Bistrițeanul Denis Dobraniș, locul 5 la Campionatele Mondiale de Go pentru studenți. Dobraniș a fost singurul membru UE la această competiție

GO-ul este un joc de strategie. Inventat în China în urmă cu aproximativ 4000 de ani, a fost introdus în Japonia în jurul anului 700 AD. În decursul timpului, jucătorii din estul Asiei au excelat în acest joc, GO-ul fiind azi jocul naţional al Japoniei. Răspândirea lui în emisfera vestică, spre sfârşitul secolului al XIX-lea, a dus la formarea de cluburi şi organizaţii de GO în întreaga lume, inclusiv în România, care este reprezentată de Federaţia Română de GO. Conceput ca un joc complet logic, GO-ul a trecut testul timpului. Astăzi el se regăseşte în forma originală şi este recunoscut ca fiind cel mai vechi joc de inteligenţă din lume. Cu reguli incredibil de simple, dar cu o strategie care atinge nivelul de artă, GO-ul poate fi jucat de oricine, la orice nivel, fiind la fel de fascinant pentru începători ca şi pentru marii maeştri. GO-ul este un joc de aptitudine şi nu implică nici un element de hazard. Prin plasarea strategică a pieselor pe tablă, ambii jucători caută să construiască şi să controleze un teritoriu mai mare decât al adversarului.

Rezultatul partidei este determinat întotdeauna de nivelul general al calităţii deciziilor. Toate mutările sunt vizibile pe tablă. Jocul începe cu tabla goală, exceptând partidele cu handicap (jucătorul mai puţin experimentat primeşte un avans de câteva piese). Jocul este plin de acţiune şi pasionant, trecând de la un front de luptă la altul pe măsură ce fiecare jucător urmăreşte un avantaj de poziţie. Începând cu prima mutare, se construiesc forme unice pe tablă. Exprimarea individuală poate fi atât de vastă încât probabil că nu s-au jucat vreodată două partide identice. Se presupune că există peste 10200 de forme posibile pe tablă! Deşi regulile şi obiectivele jocului sunt extrem de simple, situaţiile care se pot crea pe tablă sunt atât de complexe încât au zădărnicit toate încercările specialiştilor de a programa un computer care să joace GO competitiv. Opinia generală este că nici un computer nu va fi în stare prea curând (sau poate niciodată) să pună la încercare abilităţile unui jucător profesionist de GO. Strategia jocului are o subtilitate sublimă. De exemplu un jucător poate atrage adversarul într-o serie de mici victorii, asigurându-şi prin această strategie un câştig mai puţin evident dar decisiv în final. Lăcomia şi agresivitatea impulsivă conduc de regulă la declin. O soluţie uşoară poate fi un succes pe moment dar se poate dovedi un dezastru mai târziu. Abilitatea de a combina judecata şi gândirea în ansamblu, necesară în partidele la nivele mari, se dovedeşte a fi factorul care reduce la neputinţă orice software de GO în faţa unui jucător uman experimentat. O partidă de GO este o acţiune cooperativă. Jucătorii au nevoie unul de altul pentru a avea satisfacţia unui joc interesant. Dacă adversarul nu-ţi oferă o provocare suficientă, calitatea jocului va avea de suferit; nu rişti amărăciunea înfrângerii, dar nici nu ai satisfacţia completă a victoriei. În mod tradiţional, jucătorii de GO îşi preţuiesc adversarii, un spirit de respect şi politeţe acompaniază orice partidă. Poate mai important decât toate, GO-ul este un mijloc de comunicare între doi oameni, o dezbatere amicală, pro şi contra. Fiecare piesă pusă pe tablă este o afirmaţie, cea mai coerentă afirmaţie pe care o poate face jucătorul şi, în acelaşi timp, o reacţie la dezbatere în ansamblul ei. Fiecare mutare poate reprezenta un răspuns simplu sau subtil, o completare a altor afirmaţii sau un început de explorare a unui nou subiect.