AZI e sărbătoare mare. Tradiții și obiceiuri de “Înălțarea Domnului”
Denumită în popor Joia Iepelor sau Ispas, Înălțarea Domnului este sărbătorită, în calendarul creștin-ortodox, la 40 de zile de la Paşte. Pentru creştini, Înălțarea Domnului semnifică momentul în care Mântuitorul li s-a arătat din nou „în trup” ucenicilor şi Maicii Sale, după ce a fost trădat și răstignit pe cruce de oamenii pe care îi […]
Denumită în popor Joia Iepelor sau Ispas, Înălțarea Domnului este sărbătorită, în calendarul creștin-ortodox, la 40 de zile de la Paşte. Pentru creştini, Înălțarea Domnului semnifică momentul în care Mântuitorul li s-a arătat din nou „în trup” ucenicilor şi Maicii Sale, după ce a fost trădat și răstignit pe cruce de oamenii pe care îi iubea atât de mult și în care avea toată încrederea.
De Înălțarea Domnului, creştinii ortodocşi se salută cu ”Hristos s-a înălţat! – Adevărat s-a înălţat!”. În Biblie se vorbeşte despre Înălţarea Domnului ca o realitate istorică a acestui eveniment şi, aşa cum am crezut în Învierea Domnului, tot aşa trebuie să credem şi în Înălţarea Sa la cer.
Înălțarea Domnului, după cum ii spune chiar numele, semnifică ridicarea la cer a Mântuitorului Iisus Hristos de pe Muntele Măslinilor. Din acest loc, aflat în mijlocul Apostolilor săi, Le-a vorbit acestora despre cea de-a doua pogorâre a Sa pe pământ.
Majoritatea obiceiurilor legate de această zi sunt legate de cultul morților: pomeni, ospătarea sufletelor morţilor care plutesc în aer, în drum spre cer, curăţirea şi împodobirea mormintelor cu flori, frunze şi ramuri de paltin, pomenirea morţilor.
În tradiţia populară, în ziua praznicului este de bun augur ca ferestrele casei să fie împodobite de gospodine cu frunze de leuştean, o plantă care și-a căpătat renumele de protector împotriva pagubei şi a bolilor pe parcursul anului. În mai multe zone ale ţării, de Înăţare, femeile nu împrumută sare şi nu dau foc din casă fiindcă există credinţa că astfel toată casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte.
De asemenea, există şi obiceiul ca oamenii să îşi lege frunze de nuc peste brâu, pentru că se spune că şi Mântuitorul le-ar fi purtat în momentul Înălţării. În această zi se fac pomeni şi se împarte pentru morţi, mai ales brânză, ceapă verde, pâine caldă şi rachiu, tot aceasta fiind ultima zi în care se pot mânca ouă roşii.
Din bătrâni există tradiţia ca, pentru a avea recoltă bogată, semănătorile să se facă până în ziua de Înălţare. Tot în această zi se sfinţesc plantele de leac – leuşteanul, paltinul, alunul – îar în unele zone oamenii se bat cu leuştean ca să fie feriţi de boli şi de rele.
În ţara noastră, în ziua Înălțării Domnului se serba și Ziua Eroilor, încă din anul 1920, prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920. În această zi, după Liturghie, sunt oficiate slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, troițele și monumentele închinate acestora din țară și din străinătate.
CELE MAI CITITE ȘTIRI
ULTIMELE COMENTARII
Bălan Marius -Cloșca- antiecologist
16.11.2026Tot coardă rămâne proxeneta asta, indiferent ce nume poartă parașuta, hai sictir ciordancă !
la articolul Anca Cârcu și-a schimbat oficial numele! De acum înainte se va numi Anca Richardson
Norris Ciocan
16.11.2026Toți golanii, caftangiii și cocalarii măciucari în devenire la Mardeiașii Show, să mori de râs cu urangutanii ăștia bruneți tare 🐦⬛
Titi Auriferu
16.11.2026De ce Poliția Română MINTE prin omisiune și nu spune complet adevărul și anume că femeia și copilul ERAU IN TRAVERSARE PE TRECEREA DE PIETONI !!!!!!! Rușineeeee mincinoșilor incompetenți !!!!
la articolul Accident grav în Tiha Bârgăului. O tânără de 33 de ani a murit
Paul
14.11.2026Dincolo de actul condamnabil de vandalism pe domeniul public din patrea unor indivizi certați cu legea rămâne incapacitatea de acțiune din partea organelor locale abilitate cu paza și prevenirea unor astfel de fenomene. Pe de altă parte, chiar dacă zona centrală a ora...
COMENTARII