Antreprenorii avertizează: profituri mai mici cu până la 18%. Soluția: salarii mai mari, taxe mai mici și bani reali în buzunarele familiilor
România riscă să intre în 2027 cu o contradicție economică greu de justificat: angajații au nevoie de venituri mai mari pentru a face față inflației, facturilor, ratelor bancare, chiriilor și cheltuielilor familiei, în timp ce firmele care ar trebui să le asigure aceste venituri se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra bugetelor și profiturilor.
O simulare realizată de IMM România privind majorarea salariului minim brut de la 1 ianuarie 2027 arată dimensiunea riscului pentru mediul privat. În funcție de scenariul de creștere cu 300 sau 500 de lei, la care se adaugă scumpirea energiei și a combustibililor, profitul mediu al firmelor analizate ar putea scădea cu aproximativ 12–18%.
Cele mai vulnerabile sunt întreprinderile mici, care formează coloana vertebrală a economiei românești. Aproape 84% dintre firmele analizate au o cifră de afaceri sub un milion de lei.
Pentru aceste societăți, fiecare sută de lei în plus la costurile salariale poate însemna diferența dintre profit și pierdere.
Statul ia cea mai mare parte din majorarea salarială
Cifrele prezentate de IMM România arată o realitate care merită dezbătută public.
În prezent, la un salariu minim brut de 4.325 de lei, costul total suportat de angajator este estimat la 4.418 lei, iar angajatul primește aproximativ 2.699 de lei net.
În scenariul unei majorări cu 300 de lei, salariul brut ajunge la 4.625 de lei, însă angajatul primește doar 100 de lei în plus în mână. Costul suplimentar al angajatorului este de 311 lei, iar aproximativ 212 lei reprezintă taxe și contribuții suplimentare.
Practic, din costul suplimentar, aproximativ 68% ajunge la bugetul statului.
Aici apare întrebarea fundamentală: dacă obiectivul este creșterea nivelului de trai, de ce nu construim un mecanism prin care o parte mai mare din efortul economic să ajungă efectiv în buzunarul salariatului?
Nu este suficient să anunțăm creșteri de salarii brute. Oamenii își plătesc facturile, ratele, creditele, cumpără alimente și își gestionează bugetul familiei din venitul net, nu din cifrele prezentate în comunicatele oficiale.
500 de lei în plus la salariul brut, dar cât rămâne efectiv în familie?
IMM România avertizează că majorarea salariului minim, în combinație cu scumpirea energiei și a motorinei, poate reduce semnificativ profitabilitatea firmelor.
În grupa societăților cu cifră de afaceri sub un milion de lei, profitul brut mediu estimat ar coborî de la 28.818 lei în 2025 la:
- 24.609 lei în scenariul majorării cu 300 de lei;
- 23.539 lei în scenariul majorării cu 500 de lei.
Vorbim despre diminuări de 14,6%, respectiv 18,3%.
Pentru un antreprenor care are o firmă mică, aceste procente nu sunt simple statistici. Sunt bani care dispar din bugetul societății, bani care nu mai pot fi utilizați pentru investiții, echipamente, economii, dezvoltarea afacerii sau plata unor obligații financiare.
În plus, o firmă cu profit redus are acces mai dificil la finanțare. Un credit pentru capital de lucru, un împrumut pentru investiții sau chiar finanțarea stocurilor pot deveni mai greu de susținut atunci când marja de profit se comprimă.
Riscul este ca angajatorii să amâne angajările, să reducă investițiile, să transfere costurile în prețuri sau, în cazurile cele mai dificile, să renunțe la salariați.
Soluția: angajatorul să poată crește salariul până la 5.000 de lei fără taxe suplimentare pentru majorare
Este momentul pentru o abordare mai flexibilă, care să nu pună angajatorii și angajații în tabere opuse.
O propunere care merită analizată este introducerea unui mecanism prin care angajatorii să poată majora voluntar salariul brut de la 4.325 la 5.000 de lei, fără sarcină fiscală suplimentară pentru diferența de 675 de lei.
Cu alte cuvinte, statul să nu penalizeze fiscal efortul suplimentar al angajatorului de a-și remunera mai bine oamenii.
Mecanismul ar putea funcționa printr-o facilitate fiscală temporară, aplicată exclusiv diferenței dintre salariul de referință și majorarea voluntară, cu reguli clare pentru evitarea abuzurilor și protejarea drepturilor salariaților.
Nu vorbim despre obligarea tuturor firmelor să plătească 5.000 de lei brut. Vorbim despre libertatea angajatorului de a oferi mai mult, atunci când situația economică îi permite, fără ca statul să transforme fiecare leu suplimentar într-o nouă povară fiscală.
Este o diferență esențială între o majorare impusă administrativ și una susținută de economia reală.
Tichetele de masă: o soluție directă pentru familiile care resimt inflația
Există și o altă măsură care ar putea produce efecte rapide, în special pentru salariații cu venituri mici și medii.
Statul ar putea analiza majorarea valorii tichetelor de masă cu încă 10 lei pentru fiecare zi lucrată.
La o lună cu 20 de zile lucrătoare, aceasta ar însemna 200 de lei suplimentari pentru fiecare angajat.
Pentru o familie în care ambii adulți lucrează, impactul ar fi de aproximativ 400 de lei lunar.
Astfel, bugetul familiei ar putea beneficia de o creștere de la aproximativ 1.800 la 2.200 de lei lunar prin această componentă, în ipoteza unei luni cu 20 de zile lucrătoare și a valorii de referință utilizate în simulare.
Este o măsură care ar ajunge exact la categoriile sociale pentru care presiunea inflației este cea mai greu de suportat: familii cu venituri mici, angajați din servicii, comerț, producție, transporturi și alte domenii în care salariul minim reprezintă o componentă importantă a veniturilor.
Tichetele de masă nu plătesc ratele bancare și nici nu rezolvă toate problemele unei familii, dar pot elibera o parte din bugetul lunar pentru plata utilităților, cumpărături, cheltuieli pentru copii sau reducerea datoriilor.
Facilitatea trebuie însă analizată și din perspectiva fiscalității aplicabile tichetelor, astfel încât beneficiul net să fie real, nu doar o creștere pe hârtie.
Nu putem cere firmelor să fie generoase, în timp ce statul nu renunță la nimic
Poziția IMM România este clară: organizația solicită înghețarea salariului minim brut în actualul context economic, invocând creșterea costurilor cu energia, combustibilii și gazele naturale, fiscalitatea suplimentară, reducerea consumului și numărul în creștere al insolvențelor.
De asemenea, organizația susține reducerea cu cinci puncte procentuale a impozitului pe salarii, măsură sprijinită de 84,7% dintre antreprenorii chestionați în sondajele sale.
Discuția nu ar trebui să se rezume la alegerea între salarii mai mari și supraviețuirea firmelor.
O economie sănătoasă are nevoie de ambele.
Statul trebuie să își analizeze propriile cheltuieli, să reducă risipa bugetară și să accepte că nu orice problemă economică poate fi rezolvată prin taxe mai mari pentru mediul privat.
Un antreprenor nu este un bancomat pentru bugetul public. El trebuie să poată păstra suficient capital pentru a investi, a angaja, a plăti salarii și a-și dezvolta afacerea.
O economie nu poate funcționa doar din împrumuturi și rate
Există și o dimensiune mai puțin discutată a acestei probleme: sănătatea financiară a populației.
Când salariile nete nu țin pasul cu prețurile, familiile ajung să utilizeze economiile, să amâne plata unor obligații sau să recurgă la credite și împrumuturi pentru cheltuieli curente.
Când firmele au profituri tot mai mici, acestea apelează mai greu la finanțare pentru dezvoltare, iar băncile și instituțiile financiare nebancare devin mai prudente în evaluarea riscului.
Se creează astfel un cerc economic periculos: costuri mai mari, profituri mai mici, investiții amânate, locuri de muncă mai puține și consum în scădere.
Nici economia online, nici comerțul electronic, nici digitalizarea serviciilor și nici accesul mai facil la finanțare nu pot compensa la nesfârșit lipsa puterii reale de cumpărare.
România are nevoie de o economie în care oamenii să poată economisi, să își plătească ratele fără dificultăți, să obțină un credit pentru o investiție sau pentru o nevoie reală și să nu fie obligați să contracteze un împrumut doar pentru a-și acoperi cheltuielile lunare.
Concluzia: mai multă flexibilitate, mai puțină fiscalitate și venituri reale mai mari
Guvernul ar trebui să pună pe masă mai multe scenarii, nu să transforme salariul minim într-o decizie rigidă, luată fără să țină cont de diferențele uriașe dintre companiile românești.
Un mecanism voluntar de majorare a salariilor până la 5.000 de lei brut, fără taxe suplimentare pentru diferența acordată, dublat de o creștere de 10 lei a tichetelor de masă pe zi lucrată, ar putea reprezenta o alternativă care merită analizată.
Ar fi o schimbare de abordare: angajatorul primește libertatea de a plăti mai bine, angajatul primește un beneficiu concret, iar statul renunță la o parte din încasările suplimentare pentru a susține economia reală.
„Cred că trebuie să schimbăm fundamental modul în care privim această problemă. Nu putem construi o economie sănătoasă punând permanent presiune pe angajator și așteptând ca acesta să suporte singur toate majorările de costuri.
Eu aș merge pe o soluție mult mai flexibilă: să îi permitem angajatorului să crească voluntar salariul de la 4.325 la 5.000 de lei, fără impozite și contribuții suplimentare pentru diferența acordată. Cine poate să plătească mai mult să o facă, cine nu poate să nu fie împins în insolvență.
În paralel, aș majora tichetele de masă cu 10 lei pe zi. Pentru o familie cu doi angajați, vorbim despre aproximativ 400 de lei în plus în fiecare lună. Sunt bani care ajung direct la oameni și care pot face diferența în bugetul unei familii.
Nu trebuie să uităm că avem milioane de oameni care plătesc rate la bănci, au credite, chirii, copii și facturi. Pentru acești oameni contează venitul disponibil, nu salariul brut dintr-un tabel.
Statul trebuie să înțeleagă că nu poți avea simultan firme sufocate de taxe și angajați nemulțumiți de venituri. Trebuie să găsim echilibrul. Mai puțină fiscalitate pe muncă, mai multă libertate pentru antreprenori și mai mulți bani care ajung efectiv în buzunarele familiilor.
Prosperitatea nu se obține prin ordonanțe și majorări impuse, ci printr-o economie în care și angajatorul, și angajatul au motive să meargă mai departe.”— Director
www.BaniPeCard.ro
Nu avem nevoie de salarii mai mari doar în statistici. Avem nevoie de bani mai mulți în bugetul familiilor, de firme care rămân profitabile și de un stat care înțelege că prosperitatea nu se construiește taxând suplimentar fiecare încercare de a câștiga mai bine.
COMENTARII