Anca Cârcu cere recuzarea procurorului Adrian Briciu: "Un an de anchetă pentru o cremă. Cine răspunde pentru această strategie?"

În declarațiile sale, Cârcu susține că ancheta a mobilizat un număr mare de instituții și structuri ale statului pentru a verifica un produs cosmetic, a cărui proveniență, afirmă ea, poate fi stabilită prin facturi, documente și circuitul comercial.

Deşi au fost descinderi cu o desfăşurare de forţe impresionantă, în anchetă fiind implicate, între altele, Parchetul, Inspectoratul de Poliție Județean Bistrița-Năsăud, Biroul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, Serviciul Criminalistic, structuri fiscale și vamale, Institutul Național de Criminalistică, medicina legală, precum și metode speciale de cercetare, dosarul stagnează de un an de zile.

În opinia sa, după un an de anchetă, amploarea acestor demersuri ridică o întrebare esențială: ce au produs concret toate aceste verificări și care este proba penală care justifică întreaga operațiune?

„O anchetă nu devine solidă prin numărul instituțiilor chemate. Poți mobiliza Parchetul, Poliția, Criminalistica, Arme și Substanțe Periculoase, Fiscul, Vama, medicina legală și investigatori sub acoperire și tot să pornești de la o strategie greșită”, afirmă Anca Cârcu.

Ea susține că, în cazul produsului verificat, proveniența poate fi stabilită prin documente comerciale și că trebuie analizate separat eventualele reacții ale organismului sau modul de utilizare a produsului de existența unei intenții penale.

„Alergia nu se arestează. Și nici folosirea greșită a unui produs nu poate fi transformată, doar prin amploarea anchetei, într-o intenție penală”, declară Anca Cârcu.

Cârcu îl acuză pe procurorul Adrian Briciu, despre care afirmă că nu ar fi acționat izolat, ci în cadrul unei strategii care a presupus solicitări, aprobări și colaborări între mai multe structuri.

În acest context, ea cere ca noul procuror care va analiza dosarul să nu pornească de la obligația de a confirma strategia anchetei inițiale, ci să reevalueze probele existente.

„Noul procuror care preia acest dosar nu are obligația să demonstreze că vechea strategie a fost bună. Nu are obligația să apere deciziile procurorului Briciu. Are obligația să citească probele”, susține Anca Cârcu, administratorul companiei Toni-C Richardson.

„Pentru o furnică s-a construit o strategie de bombă. Iar după un an trebuie explicat de ce”, afirmă aceasta.

În același timp, Anca Cârcu susține că problema nu este doar dacă ipoteza inițială a anchetatorilor a fost corectă, ci și dacă, după un an, există disponibilitatea de a reevalua această ipoteză în funcție de rezultatele efective ale cercetărilor.

În intervenţiile sale publice şi în memoriul depus, Anca Cârcu solicită răspunsuri la următoarele întrebări

- Ce a găsit percheziția?

- Ce a produs Criminalistica?

- Ce au produs interceptările?

- Ce a descoperit investigatorul sub acoperire?

- Ce a produs colaboratorul cu identitate protejată?

- Ce au găsit structurile fiscale?

- Ce au găsit cei de la Vamă?

- Ce a stabilit Institutul Național de Criminalistică?

- Ce spune medicina legală, citită integral și nu selectiv?

Și, mai ales:

"Care este proba penală concretă care justifică mobilizarea tuturor acestor instituții pentru o cremă cu proveniență verificabilă?"

"A greși o strategie nu este, în sine, cea mai gravă problemă. În orice anchetă o ipoteză poate să nu se confirme", a concluzionat Anca Cârcu. 

sursa foto: Anca Cârcu FB